„Poveștile de lângă noi” este un proiect al studenților de la Jurnalism din cadrul Universității din Oradea. Azi, Ana-Maria Silaghi, studentă în anul III, vă prezintă biserica ortodoxă din satul său natal, Varviz, din comuna Popești, județul Bihor.

În Varviz a existat până după cel de-al Doilea Război Mondial o biserică veche de lemn, cu hramul „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”, apoi schimbat în hramul „Adormirii Maicii Domnului”, la începutul secolului al XVIII-lea. Lăcașul din lemn a fost construită în vremea preotului Popa Ionu, fiind ajutat de mai mulți săteni, cunoaștem acest lucru din informațiile documentare, dar și din inscripția care mai exista în biserică în 1927.

Biserica a fost construită dintr-un lemn masiv de stejar. Zidul bisericii era înconjurat la mijloc de un brâu, având numai o usă spre amiazăzi care se deschidea printr-un pridvor. Turnul bisericii era țuguiat și acoperit cu șindrilă.

Până în acel moment nu exista o biserică, în Varviz. Sătenii erau nevoiți să se ducă la biserica din Popești. Și aceasta la rândul ei fiind construită undeva pe la începutul secolului al XVII-lea de către comunitățile românești din Varviz, Popești, Borumblaca, Voivozi și Cuzap. Având în vedere că nu aveau o putere financiară mare, s-au hotărât să își construiască una în comun, în Popești, unde să se roage împreună. La începutul secolului al XVIII-lea, situația bisericii din Popești erau incertă, aceasta trecând la uniți, comunitățile din satele respective rămăseseră fără biserică. Astfel, construirea unei biserici era o necesitate în Varviz, în situația în care creștinii ortodocși rămăseseră fără loc de închinare. În Varviz sătenii erau majoritari ortodocși.

Pe parcurs, biserica a suferit mai multe rectificări și înnoiri, lăcașul vechi de lemn a fost schimbat cu cel de zid, pictura a rămas la fel, doar a fost reînoită, iconostasul schimbat, și multe altele.

https://www.youtube.com/watch?v=zab4VrboJZs

Cristina Liana PUȘCAȘ