Festivalul luminii, un eveniment organizat anual de echipa de Cercetaşi ai României, prin Centrul Local Oradea, s-a desfăşurat sâmbătă, 27 mai, găzduit fiind de aleile primitoare ale Parcului 1 Decembrie.

Festivalul are ca scop principal, valorificarea lucrurilor mici care aduc fericirea adevărată în vieţile noatre, prin amplasarea în întreg spaţiul parcului a „gulguţelor” cu lumânări. Cercetaşii oraşului nostru au participat cu vervă şi disciplină, primind în rândul lor şi un număr mare de voluntari, spre colectarea materialelor necesare şi decorarea locului, în cinstea unor clipe memorabile. Printre celelalte artificii promovate, se află şi marşul împotriva discriminării, sexualităţii şi chiar a rasismului.

Festivalul luminii, o idee genială, tocmai prin simplitatea şi simbolistica pe care o aduce ca principiu de viaţă, principiu pe care se bazează sistemul educaţional „non-formal” pe perioada de dezvoltare şi cunoaştere individuală. Premisa de la care porneşte ideologia manifestului, este un adevăr general-valabil, care a bântuit umanitatea în ultimele secole: nerecunoştinţa.

Aşa cum spunea John Ortberg, „recunoştinţa este abilitatea de a experimenta viaţa ca un dar. Te eliberează din închisoarea preocupării de sine”, discrepanţa de care suferim se află chiar la polul opus: suntem condamnaţi la închisoarea preocupării excesive de sine, motiv pentru care, uităm că nu tot ce  impresionează prin dimensiuni materiale, este chiar tămăduitor pentru suflet şi psihic. Suferim de sindromul unei supraestimări a eului, care ne orbeşte din a conştientiza şi percepe micile binecuvântări de care avem parte zilnic, spre căutarea-în zadar, de altfel- a unor mari evenimente, fapte şi lucruri care ne „promit” iluzia unei fericiri veşnice.

Spre eliminarea acestor deziluzii în care trăim, festivalul îşi propune să contureze puternic, adevăratele valori şi principii: toleranţa şi recunoştinţa. În acest sens, „gulguţele” , într-un număr impresionant, risipite pretutindeni, care protejează lumânările, amintesc de faptul că bucuriile mărunte care se „trec în revistă” la finalul zilei, au adus mai multă fericire luntrică şi energie pozitivă, decât orice altceva.

Spre o mai mare informare a publicului şi o înţelegere cât mai bună a mesajului, am conversat cu una dintre tinerele cercetaşe implicate:

Reporter: Care este simbolistica generală a manifestului?

Alexandra Lazăr: În linii mari, semnifică bucuria lucrurilor mărunte: să ne bucurăm cât mai mult de tot ce este în jurul nostru. De fapt, asta semnifică şi lumânările: sunt surse de lumină foarte mici, dar care împreună, oferă cea mai mare lumină. La fel şi cu bucuriile.

Reporter: Dar pentru tine, în mod particular, ca cercetaş, ce înseamnă participarea la un asemenea eveniment?

A.L.:   Pentru mine este un timp de calitate, în care pot sa stau cu nişte persoane excepţionale şi să învăţ de la ele în acelaşi timp. E un loc unde ne adunăm şi ne bucurăm unii de alţii.

Reporter:  Care sunt limitele de timp, cât durează întregul festival?

A.L.:  Astăzi, în ziua festivalului, am fost prezenţi de la ora 10, organizarea a durat în jur de o oră şi jumătate, după care voluntarii au început amplasarea gulguţelor, cu pauză evident.

Reporter: Dar pregătirile din spatele acestei munci: confecţionarea gulguţelor, a borcanelor colorate, a materialelor?

A.L.: Asta depinde. Spre exemplu, hârtiile şi tot ce înseamnă papetărie le strângem cu 2-3 luni înainte. Voluntarii merg după sponsorizări, de unde luăm lumânările, ne aprovizionăm cu apă şi mâncare.

Reporter: Cum se vrea finalizat acest festival?

A.L.:  Ei bine, la ora 20 se adună cercetaşii şi organizatorii, iar la 20,30  se sting luminile în parc şi începem să aprindem lumânările. Se termină în jurul orei 22, când se dispersează lumea din parc. E destul de dificil, dar de obicei, lumânările sunt călcate pentru a fi stinse. Spre final ne adunăm şi cântăm, avem concursuri, unde sunt expuse lucrări de pictură şi fotografie, ateliere de pictat. Ce este cel mai important e că toți sunt invitaţi. Noi nu discriminăm, nu ne pasă de sex, de rasă, de culoarea pielii. Suntem buni.

Reporter: Spune-ne despre munca voastră, a cercetaşilor şi a voluntarilor.

A.L.:   Voluntarii sunt  organizaţi pe departamente:  departamentul de promovare, cel care confecţionează gulguţele şi cei responsabili cu sponsorizarea. Noi, cercetaşii, suntem coordonatori generali şi cei responsabili de voluntari, care apropo, se implică şi fac o treabă foarte bună. Până la final, am amplasat peste 20.000 de gulguţe!

Festivalul luminilor adună în fiecare an, sute de orădeni, de toate vârstele, care se lasă acaparaţi, chiar şi timp de o zi, de farmecul atât de mare a unor lucruri atât de mici. Cercetaşi, sunt o grămadă, fiecare cu talentele lor: am văzut tineri care „valsează” cu corzile chitării, alţii care pictează simfonii de culori, tineri cu înclinaţii spre actorie care au un viitor nespus de strălucit înainte, care dansează precum dansatori elocvenţi din cele mai mari cabareturi, dar mai presus de toate, am văzut şi am cunoscut oameni, în adevăratul sens al cuvântului. Aşadar, festivalul luminii nu este numai o reuniune a recunoştinţei şi a bucuriilor, ci o fuziune de suflete care pot schimba lumea.

Alexandra Torjoc