Conform unei iniţiative legislative, depuse de deputatul UDMR Szabó Ödön şi adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, companiile urmează să beneficieze de un „credit fiscal”, în vederea plăţii serviciilor de educaţie timpurie, pentru copiii angajaţilor lor. Această sumă va putea fi scăzută de angajator din impozitul datorat statului. Deputatul Szabó Ödön subliniază că aceste modificări legislative au fost iniţiate în urma solicitărilor şi consultărilor pe care le-a avut cu reprezentanţi ai sectorului de afaceri din România.

„În acest mod, mamele sunt încurajate să se întoarcă mai devreme la locul de muncă”, subliniază parlamentarul bihorean, adăugând că această măsură va readuce în activitate personalul tânăr şi calificat, de care economia are nevoie. În plus, socoteşte Szabó Ödön, statul este şi el câştigat. „Dacă ţinem cont de faptul că, raportat la valoarea unui salariu mediu, cuantumul unei indemnizaţii pentru creşterea copilului este de 1.800 de lei, iar statul va trebui să renunţe la un impozit de numai 1.500 de lei, este evident că aceste noi prevederi legislative sunt avantajoase pentru ambele părţi”. Mai mult decât atât, în contextul crizei generalizate de locuri în creşe şi grădiniţe, noua lege ar putea încuraja firmele să îşi înfiinţeze propriile lor unităţi de învăţământ preşcolar, pe care le vor finanţa din aceste sume deductibile. Creditul fiscal de până la 1.500 de lei, cu care firmele pot acoperi cheltuielile cu creşa şi grădiniţa făcute de angajaţii lor, poate fi aplicat nu numai impozitului pe venit, ci şi impozitului pe venitul personal, cotei de TVA şi altor accize datorate statului.

Parlamentarul bihorean spune că, în cea de a doua modificare pe care a adus-o Codului Fiscal, este vorba de o reducere a bazei de impozitare acordată firmelor care investesc în învăţământul dual sau universitar. Preşedintele executiv al UDMR Bihor declară că şi-a propus ca, prin aceste modificări legislative, să-i încurajeze pe agenţii economici să facă paşi concreţi în direcţia educaţiei axate pe practică. „În cazul prevederilor ce se referă la învăţământul dual sau universitar, companiile îşi pot deduce, din baza de impozitare, şi costurile formării practice a elevilor şi studenţilor, pe lângă educaţia teoretică. Acest lucru îl pot face, nu numai la nivelul învăţământului secundar, ci şi în cazul învăţământului universitar”, subliniază Szabó Ödön.

Merită precizat faptul că, odată cu adoptarea acestor modificări legislative, se încheie un ciclu de proceduri şi demersuri parlamenatre care s-a întins pe durata a aproape doi ani.

Legea a fost trimisă spre promulgare şi va intra în vigoare după publicarea ei în Monitorul Oficial.

Florin BUDEA