Du-te la …
UZP Bihor on YouTubeFeed RSS

Ca antibacterian, mierea românească, mai valoroasă decât mierea de Manuka


Rezultatele surprinzătoare obţinute în urma cercetărilor în procesul de dezvoltare a unui nou produs, rezultate pe care specialiștii în industria alimentară, soții Simona și Ionuț Bișboacă le consideră că au un impact important la nivel naţional şi internaţional. Este vorba despre miere.

Simona Bișboacă: – „În urmă cu câţiva ani, am început să gândim un nou produs. Aveam nevoie de ingrediente de foarte bună calitate printre care şi miere. După cum ştiţi, cea mai grozavă şi mai mediatizată miere este cea de manuka, provenind din Noua Zeelandă. Este considerată o miere cu efect antibacterian foarte puternic”.

– De ce este specială mierea de Manuka?

– Neozeelandezii au descoperit că în mierea lor se găseşte o substanţă numită metilglioxal care este secretată doar de arborele de Manuka. Şi s-a ajuns la concluzia că mierea lor e cea mai puternic antibacteriana, fără să se raporteze la alte tipuri de miere din lume.

Din literatura de specialitate se cunoaşte că şi mierea obişnuită are o oarecare activitate antibacteriană. Astfel, am iniţiat un studiu la USAMV Cluj-Napoca pentru a testa activitatea antibacteriană pe câteva bacterii patogene a unui sortiment de miere românească, miere de manuka şi câteva combinaţii proprii. Pentru proba de control s-a utilizat un antibiotic cunoscut, anume gentamicina.

Spre surprinderea tuturor, am constatat că mierea românească a avut un efect antibacterian superior mierii de Manuka  pe E.coli şi atunci am început să ne punem întrebări.

Studiul trebuia continuat şi astfel am luat legătura cu dl dr. Ciprian Iovan şi doamna prof.dr Simona Cavalu de la Universitatea din Oradea, Facultatea de Medicină şi Farmacie. Analizele ulterioare au confirmat din nou că activitatea antibacteriană a mierii româneşti  este comparabilă cu cea a mult mediatizatei miere de Manuka.

Din diverse discuţii am înţeles că s-ar putea emite afirmaţii că analizele nu sunt realizate conform, aşa că pentru a înlătura orice dubiu am căutat un laborator în străinătate, care să fie acreditat şi să ne poată realiza analizele. După multe căutări am ales Elveţia, o ţară neutră şi recunoascută pentru servicii şi produse de calitate.

Rezultatele  testărilor realizate în ţară au fost confirmate şi în urma analizelor făcute la Culture Collection of Switzerland AG din Wadeswil, Elveţia. CCOS detine colecţia naţională publică de culturi de microorganisme a Elveţiei.

Pentru studiul din Elveţia am selectat două sortimente de miere românească de la raft (Roua florilor), miere de manuka originală (am primit confirmarea originalităţii pe lotul respectiv de la producătorul din Noua Zeelandă), produsul pe bază de miere conceput de noi, iar ca probă de control testare pe gentamicină. Laboratorul din Elveţia a introdus în testare şi un sortiment de miere elveţiană.

În cercetare trebuie abordate căi diferite de analiză pentru a demonstra tema propusă. S-au folosit diferite metode de analiză prin testare pe medii de cultură diverse: metoda difuzimetrica  Kirby Bauer la Cluj, metoda clasică de însămânţare mediu de cultură la Oradea,  micro diluţie, agar diluţie şi testul de difuzie în mediu de cultură în Elveţia.

Am ales spre testare cele mai cunoscute bacterii patogene atât gram pozitive, cât şi gram negative: Enterococcus fecalis, Staphyloccus aureus, Escherichia coli, tulpini de bacterii de referinţă şi rezistente la antibiotice.   Reporter: – Toate analizele efectuate au dovedit eficacitatea antibacteriană a mierii româneşti şi elveţiene în raport cu mierea de manuka.

Simona Bișboacă: – Din tabelul comparativ cu diametrele zonei bactericide pe cele şase culturi rezultă că mierea românească este mai puternică din punct de vedere antibiotic decât mierea de Manuka, având patru indicatori mai mari, unul la egalitate şi unul inferior. Nu pot să spun că mierea lor nu are efect antibacterian, dar nu aşa ca şi mierea românească. Considerăm că mierea de Manuka este mult prea mediatizată printr-un marketing agresiv şi nu e corect pentru consumator să-l induci în eroare şi să spui că are „cel mai puternic efect antibacterian natural”, cum se scrie pe site-urile comerciantilor, atâta vreme cât nu o raportezi faţă de celelalte sortimente de miere din alte părţi ale lumii. Chiar şi mierea elveţiană a fost mai bună, în teri cazuri, decât cea de manuka. Noi am vrut să verificăm şi iată ce s-a demonstrat!

Considerăm că este important să comunicăm publicului larg acest aspect şi să fim încrezători în mierea românească şi produsele româneşti de calitate.

Marketingul mierii de Manuka este în detrimentul mierii româneşti, respectiv europene.

Cine cumpără mierea de Manuka nu o cumpără pentru gust, ci pentru tratament că are o infectie cu  streptococ,  cu  E. coli şi aşa mai departe. Totuşi este un aliment, nu un supliment alimentar sau chiar medicament! De ce nu o cumpără pe cea românească? Că doar şi asta e antibacteriană. Una e la 300 de lei borcănaşul de 250g,  iar mierea noastră la 30 de lei kilogramul. Sunt sigură că sunt şi alte sortimente de miere la noi în ţară, speciale, care sunt mult mai eficiente. Necesită testări ulterioare. Noi dorim sa continuam cercetarea cu acest institut elveţian şi vom face testări  şi pe alte bacterii, chiar dacă le facem din banii noştri.

Ioan Bișboacă  declară: – „Statul neozeelandez sustine producatorii de miere si investeste sume imense în marketing, peste tot in lume, pentru a promova mierea de Manuka. La fel ar trebui ca si statul român să investească în campanii de promovare și informare a calității mierii românesti și a produselor stupului.

Un studiu pe fonduri europene pentru cercetarea mai amănunțită a tuturor sortimentelor de miere din România ar costa cateva milioane de euro dacă ar fi făcut prin institute și instituții, din fonduri private n-ar costa mai mult de 100.000 de euro, atâta timp cât ai ideea, inteligentă și dorința de a reuși.

Este nevoie de sărăcie, ca să fii constrâns, să te rezumi la esențial. Suntem mândrii să dovedim că mierea românească este superioară mierii adusă de peste mări și țări și plătită cu bani grei de românii bolnavi. Am vrut să dovedim că suntem buni și produsele noastre valoroase!

Nu-mi pare rău că am cheltuit peste 4500 de euro pentru a demonstra că mierea noastră românească este mai valoroasa decat vestita miere de Manuka!”

Pe inginerul tehnolog Simona Bișboacă o deranjează foarte mult să-i vadă pe mulţi părinţi care cumpără miere de Manuka, foarte scumpă, ca să-i dea copilului bolnav pentru că are o infecţie care nu-i trece şi sunt apiterapeuţi care le spun să folosească miere autohtonă şi alte produse ale stupului, dar nu au încredere.

– Oare ce lipseşte de aici?

– Sunt convinsă că doar informaţia!

Mierea şi diversitatea produselor apicole din România sunt extraordinare. Trebuie să le dăm mai mult credit. Avem cea mai mare diversitate de produse ale stupului, o traditii in apicultură și apiterapie, cu foarte multi medici. Se spune că sănătatea noastă depinde,îîn cel mai mare grad, de alimentele provenite din arealul natural în care trăieşti. E de preferat să consumi mierea noastră, nu de peste mări şi ţări, care e mai bună pentru populaţia de acolo.

Şi aceste rezultate vin să confirme convingerile noastre referitoare la susţinerea consumului de produse româneşti, în detrimentul marketingului.

Reporter: – Să o cunoștem pe cercetătorul Simona Elena Bișboacă.

Este soția unui cercetător, Ionuț Bișboacă, mamă a doi băieți, de profesie inginer tehnolog în industria alimentară, inventator, a absolvit, în 2003, Facultatea de Agricultură, secția de Tehnologie a Prelucrării Produselor Agroalimentare- din USAMV Cluj-Napoca. Azi instituția se numeşte Facultatea de Știință și Tehnologia Alimentelor.

Simona Bişboacă are trei brevete de invenţii în industria alimentară a viitorului, sănătoasă, medaliate cu aur şi argint la saloane mondiale de inventică, integrate în produse alimentare, cosmetice şi terapeutice, pentru care foloseşte materie primă din culturi certificate ecolologic, apă termală etc.

Ea a obţinut cel mai puternic antioxidant de pe piaţă (extras din sâmburi, pieliţe şi rahis de struguri), propolisul diluat în apă (nu în alcool, fabricat la rece pentru a nu-l distruge) şi un nou tip de produs alimentar, fructonata (obţinută fără zahăr, fără fierbere sau conservanţi).

Primele două brevete de invenţii au fost medaliate cu aur şi argint la Salonul Internaţional de Inventică de la Varşovia, în 2011, respectiv alte două medalii de aur la Salonul de Inventică Mondială “Agro Arca”, din Croaţia, în 2012.

Dinicu Braghină

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *