Evenimentul organizat cu sprijinul Direcţiei Patrimoniului Imobilar a Primăriei, Asociaţiei pentru Promovarea Turismului, Centrului de informare turistică a Cetăţii Oradea se derulează în perioada 29 iunie – 3 iulie şi se desfăşoară în incinta cetăţii.

Festivalul promite 5 zile pline de distracţie în stil medieval.
Cetatea din Oradea, monument istoric important, este una dintre putinele cetati care au rezistat de-a lungul timpului si care sunt utilizate si in prezent. Constructia este cea mai bine pastrata din intreaga Europa centrala. A fost construita intre anii 1570 si 1618 de un grup de arhitecti italieni.
In secolul XI, Regele Ladislau I, a construit manastirea cu hramul Sfintei Fecioare Maria care va deveni ulterior, episcopia romano-catolică din Oradea. După trecerea sa la cele veşnice a fost
înmormantat mai tarziu în cimitirul cetăţii. Alături de Regele Ladislau I, odihnesc o serie de personaje importante ale istoriei: Andrei al II-lea, Ştefan al II-lea, Ladislau al IV-lea, Reginele Beatrix şi Maria cu soţul său, Sigismund de Luxemburg.

Aceste personalitati istorice intaresc puterea legendei intemeierii Cetatii de la Oradea. Aceasta spune ca, in anul 1091, insusi Regele Ladislau, şi-a petrecut noaptea într-un luminiş, pe malul Crisului Repede.

In visul lui din acea noapte, s-au aratat doi ingeri care l-au indemnat sa inalte acolo, manastirea fortificata cu hramul Sfintei Fecioare Maria. Regele Ladislau a ridicat manastirea, iar in jurul ei a intemeiat o cetate, care astazi este Cetatea Oradea.
O altă legendă a acestui monument, este cea a trădării.
Se spune ca, in anul 1660, Ali Pasa de Timisoara, a trimis oastea sa de 45.000 de turci, spre asedierea cu orice pret a cetatii.
Cu toate ca multi prizonieri au cazut prada otomanilor, cetatea era de neatins.
Secretul sau erau numeroasele retele subterane de legaturi cu exteriorul si santul de aparare plin cu apa termala. Intr-o zi insa, sotiei morarului i-au fost luati prizonieri cei doi fii, iar ea, in spiritul iubirii materne, a dezvaluit turcilor secretul cetatii, in schimbul baietilor sai.

La 27 august 1660, cetatea a fost asediata si a inceput o grea dominatie otomana.
In curtea interioară a Palatului Princiar descoperirile arheologice au scoc la lumină 3 nivele de construcţie cu adâncimea de 7 metri acolo unde se organizează în scurt timp un arheoparc pe care privitorii vor putea să-l parcurgă călcând peste zidurile vechi construite, care în prealabil vor fi protejate sub un strat gros de sticlă.
În trecut, în Palatul Princiar al cetăţii funcţionau o bibliotecă, un observator astronomic şi o şcoală. Astăzi, ea serveşte drept un valoros centru cultural şi religios.
În incinta cetăţii se află acum Facultatea de Arte Vizuale a Universităţii Oradea, un centru cultural slovac şi catedrala catolică ce deserveşte comunitatea slovacă.

Corpul H a fost construit în anul 1692, după cucerirea cetăţii de către austrieci. A fost ridicat din ordinul generalului Corbelli ca şi brutărie cu 6 cuptoare. Această funcţiune a fost păstrată timp de 320 de ani.
Cu prilejul elaborării documentaţiei în vederea solicitării finanţării nerambursabile pentru reabilitarea Cetăţii Oradea, începute în 2007, s-a decis de către echipa interdisciplinară care a lucrat la ea, după o consultare publică, redarea vechii funcţiuni a clădirii şi transformarea unei părţi din Corpul H în ”Muzeu al Pâinii”. Noul spaţiu a fost amenajat de curând de către muzeografii Muzeului Cetăţii şi Oraşului Oradea, aceştia contribuind inclusiv cu donaţii de obiecte ce amintesc de un trecut îndepărtat al coacerii pâinii şi al epopeii sfintei treimi: grâu, făină, pâine care a umplut de muncă asiduă toată istoria moşilor şi strămoşilor noştri.

In corpul H al edificiului s-a vernisat o expoziţie temetică unică: Muzeul Pâinii
De asemenea, spaţiul muzeografic a fost îmbogăţit cu obiecte oferite în custodie din colecţia orădeanului Raab Rudolf.
Spaţiul muzeal, prin obiectele expuse, redă cât se poate de veridic, deşi fragmentar, într-un spaţiu relativ restrâns, istoria pâinii “cea de toate zilele” şi a celei sfinte, de la bobul de grâu, la vremea încărcată de emoţie şi frică a secerişului, trecând prin măcinat, până la frământatul şi coacerea aluatului în cuptoare străvechi ale bunicilor.

Intenţia municipalităţii orădene este ca, pe viitor, parte din Corpul H să aibă şi funcţiune de panificaţie, centru gastronomic cu activitate preponderentă în zona panificaţiei şi patiseriei tradiţionale, unitatea muzeală dobândind astfel şi un caracter interactiv. Ea va deveni un centru comercial real de unde vizitatorii vor cumpăra cea mai gustoasă şi proaspătă pâine coaptă sub ochii cumpărătorilor.

Sarbatoarea data in cinstea acestui monument, delectează oradenii cu muzica buna, care satisface gusturile melomanilor si pasionatilor de rock si pop-rock. Pe scena urca Marian Filip cu un concert country si trupa VUNK. A doua zi trupele N.O.R si Baby Elvis.

Ca de fiecare data, oradenii s-au concentrat pe luptele medievale, pe gustarile si bauturile delicioase, activitatile si jocurile pentru copii precum tirul cu arcul şi pe expoziţiile pline de originalitate si farmec.
În cadrul serbării, solicit opinii elevei Miruna Andrei:
reporter: – Este prima data cand participi la aceasta manifestare?
M.A.: – Nu, nu este prima data. Am fost si anul trecut. Pot spune ca in fiecare an acest festival revine cu momente si mai spectaculoase!
reporter: – Ce ai prefera să se desfasoare in cadrul serbarii?
M.A.: – Toate activitatile desfasurate in cadrul serbarii imi plac, dar am apreciat cel mai mult luptele medievale dintre cavaleri!
reporter: – Ce parere ai despre ofertele muzicale de anul acesta?
M.A.: – Oh, muzica este inedita! Este cu totul altceva fata de cea contemporana.
reporter: – Ce crezi despre cetatea proaspat renovata?
M.A.: – Cetatea este extraordinara! In ultimul timp, numarul turistilor a crescut considerabil.
reporter: – De ce crezi asta?
M.A.: – Datorita frumusetii si istoriei sale minunate.
reporter: – Vei reveni si editiile viitoare?
M.A.: – Da, cu siguranta voi fi prezenta si la editiile viitoare!

Alexandra Torjoc