
Cartea „Românii din Ungaria Trianonică (1920-2020)”, lansată la Oradea
Apr 12, 2023, 0 Comentarii
„Românii din Ungaria Trianonică (1920-2020). Istorie, identitate națională și religioasă, convingeri sociale și comportament civic” de Gabriel Moisa, Gabriel Roșeanu, Simona Trip și Carmen Hortensia Bora a fost lansat marți la Universitatea din Oradea. Volumul a apărut la Editura Mega din Cluj-Napoca, în 2023.
Au luat cuvântul, în cadrul evenimentului, prof. univ. dr. ing. habil Constantin Bungău – rector al Universității Oradea, prof. univ. dr. Dan Dungaciu – Universitatea din București, Director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, prof. univ. dr. Gabriel Moisa – Decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și prof. univ. dr. Simona Trip – Universitatea din Oradea. Prof. univ. dr. Sorin Șipoș – Director al Școlii Doctorale de Istorie din cadrul Universității din Oradea a fost moderatorul discuțiilor.
„Gabriel Moisa, care a coordonat echipa și colegii de la sociologie și psihologie, a subliniat, în această lucrare, cât de importantă este păstrarea limbii pentru comunitățile de români din partea vestică a frontierei spațiului românesc. Fără limbă își pierde și comunitatea identitatea etnică”, a declarat Sorin Șipoș.
„Atunci când nu știi cum să definești precis un aspect, o entitate, un lucru, un fenomen etc. și nu dorești să greșești, spui adesea despre el că este interesant. Așadar, pot să spun deschis aici că prima mea interacțiune cu comunitatea românilor din Ungaria trianonică mi s‑a părut interesantă. Apropierea de aceasta se produsese încă din ultimul deceniu al secolului trecut, în perioada în care îmi pregăteam teza de doctorat. Întrucât înainte de 1989, canoanele istoriografice, politice și ideologice ale vremii lăsau prea puțin spațiu de manevră în zona reconstituirilor care ar fi putut viza comunitățile istorice românești din jurul României, despre acestea se cunoșteau destul de puține aspecte, chiar foarte puține, și numai atunci când relațiile României cu statele vecine socialiste cunoșteau unele asperități mai mult sau mai puțin evidente. Curiozitatea m‑a împins ca după descoperirea comunității românești din Ungaria la nivel istoriografic să fac primul pas în direcția cunoașterii acesteia la ea acasă. Faptul s‑a petrecut la mijlocul anilor 2000. Din bogatul „folclor” politico‑jurnalistic știam că Gyula este „capitala” românilor din Ungaria, astfel că am purces la drum cu încredere, căutând sediul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria aflat în acest oraș. Mă gândeam că este locul potrivit pentru a începe o investigație istorică asupra românilor din țara vecină”, a afirmat în carte Gabriel Moisa.
„Chestiunea identitară ar trebui să devină și pentru noi o preocupare, iar subiectul acestei dăți, românii din Ungaria, ar trebui așezat într-o lumină mai amplă. În lumina atitudinii statului român față de comunitatea din jurul lui sau, dacă vreți, a atitudinii Bucureștiului față de ceea ce s-a numit romanitatea orientală”, a susținut Dan Dungaciu.
Evenimentul a fost organizat de Universitatea din Oradea – Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal și Școala Doctorală de Istorie a Universității din Oradea, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea.
Diana Mădălina CRISTEA, Jurnalism, anul II