Comuna Negreni amplasată de o parte și de cealaltă a râului Crișul Repede, cu casele înșiruite în luncă sau împrăștiate pe pantele mai domoale ce coboară la nord de Vârful Vlădeasa și la sud de Munții Meseș și Plopiș, comuna este în mare parte răsfirată, fiind formată din satele: Negreni, Bucea și Prelucele. Pe lângă acestea, mai are 33 de crânguri sau cătune.

Comuna Negreni este întinsă pe Drumul European E60 și nu-și dezvăluie frumusețile călătorului grăbit. Trebuie să o parcurgi la pas ca s-o înțelegi, s-o admiri, s-o îndrăgești și să-ți propui să o revezi. Iar dacă cei care îți povestesc despre ea sunt oameni care iubesc aceste locuri, atunci, imediat te declari “fan pe viață” al comunei Negreni.

Este cunoscută și ca Fechetău (tăul negru).

Începuturile istoriei trebuie căutate în negura trecutelor milenii, o importantă descoperire în acest sens fiind locul numit Cetatea Prilogului ce datează încă din epoca bronzului. Spirale discoidale găurite, peste 400 de plăci mici găurite, fragmente din vase de lut, 3 seceri, 3 brățări, un cuțit și un topor de bronz sunt primele obiecte ce atestă vechimea habitatelor umane pe teritoriul Negreniului. Continuitatea vieții pe aceste meleaguri este dovedită și de-a lungul perioadei năvălirii popoarelor migratoare. Ulterior, din Evul Mediu, sunt informații despre vestitul „târg de la Lacul Negreni”, confirmă dezvoltarea comunității din zona Negreni. Numele localității apare în cronici, unde este asociat și lui Horea, conducătorul răscoalei de la 1784. Documentele vremii atestă că Horea a venit în aceste părți în anul 1782 și a lucrat o vreme ca jeler la Ciucea, Vânători și Cizer.

O altă dovadă a prezenței conducătorului moților pe meleagurile Negrenilor este mărturia generalului Sturm, din timpul răscoalei de la 1784, când acesta scria, cu îngrijorare, că Horea și Cloșca ar fi ieșit din încercuire pe la Lacul Negru. Apoi, apar informații despre căpitanul Egermann, care alături de 44 de pedestrași și 60 de luptători călare a fost trimis, din cadrul subunității militare austriece din Negreni, spre Sâncrai cu scopul de a opri cu orice preț ieșirea răsculaților din Munții Apuseni. Bucea este menționată pentru prima oară în documente în anul 1828, iar satul Prelucele abia în anul 1856.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, ocupația de bază a localnicilor este agricultura și creșterea animalelor. Documentele atestă că în acea vreme erau cultivate 934 iugăre de teren, iar recensământul animalelor din gospodăriile țărănești indica existența a 952 de cornute, 1290 oi și 19 cai. În anul 1895 comuna apare atestată cu numele Cercul Negreni din Plasa Aleșd, comitatul Bihor. Ulterior, aparține când de comitatul Bihorului, când de cel al Clujului.

La scurt timp după Unirea de la 1918, comuna Negreni este integrată în Plasa Crișului, județul Cluj. După 1952 aparține de raionul Aleșd, regiunea Oradea, iar din 1965 de raionul Huedin, județul Cluj. După 1968, Negreniul încetează să mai fie centru de prin adaptarea potenţialelor satelor componente la nevoile comună, devine un sat inclus în comuna Ciucea și rămâne cu acest statut până în anul 2002 când, printr-un referendum, revine la rangul de comună.

„Înfiinţată în anul 2002, comuna Negreni, trece printr-un proces de transformare menit să schimbe viaţa economică şi socială a locuitorilor săi. Desprinderea de Comuna Ciucea a însemnat reorientarea direcţiilor de dezvoltare a comunei de ordin economic, social şi cultural ale locuitorilor săi. De la o comunitate având ocupaţia de bază agricultura, tendinţele de dezvoltare sunt îndreptate spre activităţile din turism şi mica industrie. Expansiunea turismului a reuşit să dezvolte economia locală, compensând pierderile înregistrate de locuitorii comunei prin scăderea pieţei de desfacere a produselor de origine animală. Această tendinţă de dezvoltare necesită o bună organizare şi un management performant, fiind unul dintre obiectivele majore ale administraţiei publice locale. Alinierea calităţii vieţii locuitorilor Comunei Negreni la standardele întâlnite în mediul urban din România, precum şi la cele deţinute de comune similare din ţări membre ale Uniunii Europene, presupune o implicare activă a administraţiei publice locale. Comuna noastră înţelege în totalitate obiectivul Uniunii Europene de a crea convergenţa şi participă la aceasta prin acţiunile prezentului şi perspectivele de viitor”, povestește primarul Dorin Constantin Manea.

Atât obiectivele turistice din zonă și din comună, cât și peisajele, oamenii primitori și numeroasele evenimente care resuscitează viața, tradițiile și valorile rurale sunt cele care fac din Negreni o localitate cu un potențial turistic deosebit.

Dintre evenimentele pentru care v-am recomanda cu căldură să vă “rupeți” din timpul dumneavoastră liber ar fi:

Târgul de la Negreni, sărbătorit în a 2-a duminică a lunii octombrie, atestat încă din Evul Mediu, un târg general de produse cu peste 70.000 de participanți anual.

Unii spun că nu mai e ce a fost cândva, alții încă se minunează de ce pot găsi pe durata celor patru zile de târg: de la antichități și rarități, la obiecte de artă și la unelte pentru orice. Lucrurile sunt simple: la Fechetău nu te duci fără să cumperi și nu cumperi fără să negociezi. Fie că discutăm despre un vinil sau de mobilă, un ceas vechi sau un lampadar, un tablou cu Șeherezada sau o mandolină inutilizabilă, comerțul specific târgului de la Negreni este unul unic și special.

E o întreagă psihologie bazată pe principii simple, valabile de sute de ani, neîngrădite de nimic; nici măcar de marketing. Ori ești hotărât și deschis la confruntări oneste de preț, ori eziți și riști să te întorci acasă cu lucruri pe care nu-ți imaginai vreodată că le-ai putea achiziționa. În ambele variante, te vei simți mândru că ai participat la târg.

O dată intrat în fenomen, pornește din partea de est, unde vei găsi obiecte noi de uz general, îmbrăcăminte și încălțăminte, în general lucruri de care chiar ai nevoie.

O pauză binemeritată poți să faci la bunătățile culinare pregătite de maeștrii în grătare, murături, aluaturi și alte minuni. Musai să iei un langos de la taraba din mijlocul târgului.

După-amiaza e rezervată pentru partea de vest a târgului, care îți va cere răbdare și chibzuință. Acolo găsești antichități, obiecte populare, obiecte de artă, cărți, patefoane, instrumente vechi, ceramică pictată, practic tot ce poate fi interesant, special, rar, valoros. Chiar dacă nu cumperi nimic, ceea ce e aproape imposibil, o să-ți placă la nebunie.

Asta face târgul de la Negreni, te transpune într-un peisaj excepțional încadrat de munți și verde, unde oameni simpli te îmbie să vizitezi o lume extraordinară de vechi și nou, într-un cadru de sărbătoare sătească profund umană.

Este, de departe, cel mai bun sfat pe care-l poți primi înainte de a te arunca în, poate, cel mai important târg sătesc din Sud-Estul Europei: târgul de vară și toamnă de la Negreni.

Altfel, riști să rămâi prea devreme fără salariul pe care, probabil.

Sărbătorile de iarnă cu specificul zonei. Există “Ceata de colindători” (doar feciori) declarată patrimoniu UNESCO, despre care s-a realizat un film difuzat în cadrul emisiunii “Zestrea romanilor”. Nu ratați sărbătoarea Crăciunului în zonă, când tot satul colindă în biserică, iar “Stelarii” (7 copii până-n 14 ani) prezintă un spectacol artistic deosebit. A doua zi de Crăciun toată lumea e invitată la joc la Căminul cultural. De Paști aveți din nou ocazia să participați alături de localnici la obiceiurile tradiționale. Nu ratați în 1-2 Iunie “Târgul coaselor“, cu unelte specifice muncilor agricole. Târgul de animale se ține întotdeauna în prima luni din lună. Nu ocoliți Clubul “Nazira” unde sâmbăta seara la discotecă se adună atâta lume încat nu poți arunca un ac.

Nu poți descrie în cuvinte căldura și entuziasmul pe care le transmite atunci când vorbește despre peisajele zonei. Cei cărora am reușit să le stârnim interesul pentru această zonă, le amintim că pot ajunge aici fie cu trenul (gara Lacu Crișului sau halta Negreni), fie folosind serviciul microbuze de pe ruta Cluj – Oradea. Comuna e străbătută de apele Crișului Repede, ale Gherminului, Neportocului, Văii caselor și Văii Negrii. Dacă doriți panorame care să vă taie rasuflarea, încercați o drumeție pe dealul Paltiniș, la Măgura-Piatra Craiului sau la Caprafoi Ponor și nu veți regreta. Dacă cuvintele au fost prea sărace în a descrie frumusetea peisajului din Comuna Negreni, atunci o excursie numai bună de a vă convinge  liniștea naturii și să savurați aceste peisaje magnifice.

Mircea Costel BRATOSIN, Anul I, Jurnalism