Între 27 si 29 aprilie s-a manifestat fastuos cea de a doua ediţie a târgului „Produs de Cluj”, în Oradea. Arena Antonio Alexe este gazda evenimentului, care a avut ca scop promovarea artiştilor şi producătorilor locali. Clujul, ca vecin al municipiului Oradea, îşi valorifică meşteşugurile tradiţionale în cadrul unui targ al bucatelor alese, al săpunurilor minune şi al distracţiei memorabile.

Prin definiţie, târgul s-a dorit a fi un spaţiu întins, special amenajat într-un punct de interes al oraşului, unde se comercializau, în trecut, animale, cereale şi alimente.

Modernizându-se după preceptele moraliceşti şi sociale ale fiecărui secol, iarmarocul a devenit în prezent, un adevărat for cultural şi de divertisment, la care participă cu interes numai publicul vârstic, cunoscător al autenticităţii, dar şi tineretul.

Publicul este intrigat de culoarea locală pe care o nuanţează, mai mult decât în viaţa cotidiană, acest eveniment. El face elogiul unui trecut autohton care, din punct de vedere artistic, se înscrie în canoanele unui tradiţionalism bine înfipt în ocupaţiile oamenilor vremii şi în pasiunea muncii.

Această buclă în timp se prezintă ca fiind conservatoarea valorilor seculare, trasează graniţele unei societăţi româneşti păstrătoare de tradiţii şi îşi promovează, ca orice manifestare similară, dorinţa de transmitere a meşteşugului, din generaţie în generaţie.

Mai mult decât atât, din târgurile zilelor noastre, ia fiinţă un sincretism al tuturor epocilor, inclusiv a celei contemporane. Elemente care atrag şi menţin demersul comercial, sunt chiar aparaturile moderne: sistemul de sonorizare modern care face posibilă difuzarea live a concertelor, maşinăriile folosite pe post de carusele, maşinuţe care funcţionează pe bază de curent electric. Tocmai aceste tendinţe actuale depăşesc vechiul înţeles al târgului, al pieţei şi îl fac să devină prilej de sărbătoare şi recreere, din care îşi vor permite să se înfrupte, chiar şi cele mai placide buzunare.

Potrivit unui studiu realizat, târgul şi implicit organizatorii acestuia, trebuie să aibă în vedere cateva aspecte principale: alegerea temei și a subiectului; modul de impunere pe piaţă; viziunea, durata ediţiilor viitoare; nivelul de interes al unui public ţintă; teritoriul vizat (regional, naţional sau internaţional); colaboratori; costuri incluse; promovare; rezultatele sondajelor de opinie. Ulterior planificării acestor detalii administrative, organizatorii dezvoltă un plan de acţiune în jurul lor, care implică distribuirea responsabilităţilor şi a bugetului, analiza spaţiului utilizat, stabilirea formalităţilor şi a plăţilor, punerea în circulaţie a reclamelor. Se remarcă aşadar, o muncă asiduă care implică, pentru fiecare aspect, câte o zonă de responsabilitate pe planul forţei de muncă şi pe cel financiar.

Ceea ce este esenţial în a progresa pe partea comercială, este modul de expunere al produsului oferit. Ori, farmecul târgului este chiar acesta: forţa de atracţie atât asupra celor interesaţi, cât şi asupra posibililor clienţi.

Ceea ce este ascuns în spatele cortinei, sunt riscurile la care sunt expuse aceste evenimente, aparent sigure. Tocmai alegerea zonelor sporeşte posibilitatea hazardului: incendii, inundaţii, explozii, accidente la locul de muncă, furt. De aceea, organizatorii şi expozanţii subscriu în implicarea pe un orizont cât mai sigur de vânzare-cumpărare.

Comunicarea, nu numai a ofertei, dar şi a istoriei produsului, verifică autenticitatea târgului, de aceea, broşurile şi pliantele nu constituie un element primordial, precum prezentarea orală a produsului, poate chiar pe baza unor experienţe proprii. În acest sens există demonstraţii speciale realizate pentru unele produse sau de unii expozanţi. Unele dintre târgurile actuale  îşi lărgesc repertoriul de prezentare şi se orientează spre promovarea unor locuri de muncă sau instituţii de învăţământ. În unele ţări europene, statul alocă bugete în valoare de aproximativ 35 de milioane de euro pentru participarea la astfel de evenimente, extinzând astfel ramurile companiilor participante.

Iarmarocul clasic este adresat în special celor care „vânează” spiritul tradiţionalist vetust. Despre  târgul care şi-a făcut loc la Oradea, în perioada 27-29 aprilie 2018, „Produs de Cluj”, Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe a afirmt: „revenim la Oradea după o pauză de trei ani, nerăbdători să prezentăm, din nou, oferta micilor meşteşugari şi fermieri clujeni”…

Târgul a prezentat o gamă largă de produse: decoraţiuni interioare şi veselă confecţionate din lemn, produse de cojocărie, ceramică, de marochinărie, de piele naturală şi blană, de artizanat, bijuterii din mărgele lucrate de mână, ceaiuri şi săpunuri medicinale, alimente precum vinuri, uleiuri presate la rece, dulceţuri naturale, brânzeturi, miere. Pentru vizitatorii tineri, s-a pus la dispoziţie zona „parcului de distracţie”, iar în perimentrul „dulce”, curioşii au avut posibilitatea de a degusta gratuit bunătăţi făcute în casă, cum ar fi ciocolata, chiar şi cea dietetică.

Distribuite uniform, standurile au fremătat de orădeni şi chiar de turişti surprinși plăcut de farmecul târguşorului. În cadrul acestuia, formaţii şi artişti de muzică populară au întreţinut atmosfera, iar ca noutate, a fost implicat chiar şi un spectacol de magie.

Ceea ce a atras tineretul a fost actualitatea produselor. „Ideea gătitului în aer liber este unanim apreciată, românii au iubit această parte dintotdeauna”, afirmă tinerii plimbăreţi. Bărbaţii s-au perindat printre standurile cu produse de piele, marochinărie şi artizanat, în timp ce privirile fascinate ale femeilor căutau cu pricepere produse medicinale, bijuterii şi piese de artizanat. Copiii s-au bucurat de adrenalina maşinăriilor electrice, care au constituit unul dintre pricipalele puncte de interes şi modernitate.

Finalul târgului a fost marcat de voie bună şi aprecieri unanime, mai ales în rândul tineretului. Astfel, cea de-a doua ediţie „Produs de Cluj” s-a dovedit a fi un real succes printre orădenii mulţumiţi de prestaţia artiştilor, produse şi, evident, de aerul autohton, sincronizat cu tendinţele actuale.

Alexandra Torjoc