Campania europeană pentru locuri de muncă sigure şi sănătoase 2018-2019 -„LOCURI DE MUNCĂ SĂNĂTOASE PRIN MANAGEMENTUL SUBSTANŢELOR  PERICULOASE” se concentrează asupra substanţelor periculoase, având drept scop creşterea gradului de conştientizare privind riscurile generate de substanţele periculoase şi promovarea unei culturi a prevenirii la locurile de muncă din întreaga Uniune Europeană.

În cadrul acestei campanii se înscrie acțiunea nr. 2 din Programul Cadru de  Acţiuni al Inspecţiei Muncii pentru anul 2018, „ORGANIZAREA Şl DESFĂŞURAREA SĂPTĂMÂNII EUROPENE DE SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ – PREVENIREA RISCURILOR GENERATE DE SUBSTANŢE PERICULOASE”.

Primă etapă a acestei campanii o constituie Acţiunea de control vizând modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa
substanţelor periculoase.

În acest sens, reamintim faptul că majoritatea activităţilor economice implică utilizarea sau generarea de substanţe care pot fi dăunătoare omului.

Efectele asupra sănătăţii pot varia de la relativ uşoare, cum ar fi iritarea ochilor, până la boli grave cum ar fi cancerul.

Efectele adverse pot să apară ca urmare a unui singur episod de expunere ridicată, de ex. expunerea la o substanţă iritantă, cum ar fi: clorul sau dioxidul de azot; cu toate acestea, multe efecte asupra sănătăţii pot apărea din cauza unor expuneri mai scăzute, care apar pe o bază repetată sau susţinută.

Prin urmare, luând în considerare expunerea, este adesea necesar să se ia în considerare nivelul expunerii şi durata fiecărei perioade de expunere.

Pentru substanţele care pot provoca unele dintre cele mai grave efecte asupra sănătăţii, cum ar fi cancerul şi bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC), lucrătorii pot fi expuşi la niveluri periculoase timp de mulţi ani, fără simptome evidente.

Substanţele periculoase pot fi în stare gazoasă, lichidă sau solidă; lichidele pot fi prezente ca vapori sau ceaţă, iar solidele ca pulberi.

Forma fizică a substanţei poate avea un impact semnificativ asupra riscului pentru sănătate sau siguranţă pe care îl prezintă. Acest lucru este valabil în special în cazul nanomaterialelor (şi al nanoparticulelor) care au proprietăţi particulare (şi prezintă pericole deosebite) din cauza dimensiunilor lor extrem de mici.

În cadrul acestei campanii se consideră că o substanţă periculoasă la locul de muncă este orice substanţă, în formă gazoasă, lichidă sau solidă, inclusiv aerosoli, fumuri şi vapori, care reprezintă un risc pentru securitate şi sănătatea lucrătorilor.

Această categorie include nu doar chimicalele obţinute în urma proceselor de  fabricaţie, sau doar chimicalele care au miros puternic şi produc efecte imediate, ci şi substanţe periculoase generate de procesele de muncă, cum ar fi emisiile motoarelor Diesel, fumurile de sudură şi pulberile.

Aceste substanţe nu pot fi etichetate cu simboluri de pericol, iar informaţii, cum ar fi cele din Fişele cu date de securitate, nu sunt disponibile. Ca urmare, în aceste cazuri, angajatorul va trebui să caute alte surse de informaţii, cum ar fi ghidurile sectoriale sau instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă de la furnizori.

Trebuie amintit că,în plus faţă de efectele asupra sănătăţii, multe substanţe prezintă, de asemenea,alte pericole, cum ar fi inflamabilitatea asociată cu acestea.

Din punctul de vedere al punerii în aplicare a Regulamentului REACH, anul 2018 are o semnificaţie deosebită. Până la data de 31 mai 2018, întreprinderile care produc sau importă substanţe chimice în UE, Islanda, Norvegia sau Liechtenstein, în cantităţi anuale cuprinse între 1 şi 100 de tone, au obligaţia de a înregistra aceste substanţe la ECHA; trebuie înregistrate atât substanţele chimice ca atare, cât şi cele din amestecuri, precum şi, în anumite cazuri, cele din articole.

Dacă nu există informaţii despre proprietăţile periculoase ale unui produs chimic, ele trebuie completate, inclusiv prin schimbul de informaţii cu ceilalţi producători şi importatori ai aceleiaşi substanţe. Toate informaţiile trebuie consemnate într-un dosar de înregistrare, care va fi transmis la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA).

Dacă informaţiile generate pentru înregistrare justifică acest lucru, este necesar să fie actualizate fişele cu date de securitate pentru utilizatori.

În cazul în care în întreprindere se folosesc produse chimice, angajatorul trebuie să verifice dacă furnizorii au înregistrat substanţele chimice pe care le folosesc şi dacă modurile în care utilizează substanţele sunt prevăzute în fişele cu date de securitate actualizate.

Angajatorul trebuie să aplice măsurile de gestionare a riscurilor descrise în fişele cu date de securitate şi în scenariile de expunere, pentru ca utilizarea produselor chimice să se facă în condiţii de siguranţă.

Venind în completarea legislaţiei în materie de sănătate şi securitate în muncă, cerinţele REACH vor îmbunătăţi protecţia lucrătorilor prin sporirea siguranţei în utilizarea produselor chimice, reducerea expunerii la substanţe periculoase şi prevenirea bolilor profesionale cauzate de acestea.

În perioada 4– 6 septembrie 2018 ITM Bihor a fectuat şase controale vizând modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă (SSM) pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa substanţelor periculoase în unităţi care utilizează agenţi chimici periculoşi.

S-au verificat următoarele cerinţe:

– evaluarea riscurilor specifice, luând în considerare riscurile generate de agenţi chimici periculoşi;

– întocmirea planului de prevenire şi protecţie, compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii;

– existenţa instrucţiunilor proprii de securitatea muncii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă;

– efectuarea verificărilor periodice ale echipamentele de muncă de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale;

– aplicarea unor măsuri de protecţie colectivă la sursa riscului, cum ar fi ventilaţia adecvată şi măsurile potrivite de organizare;

– evaluarea nivelului expunerii la agenţi chimici periculoşi, în relaţie cu valorile limită de expunere, prin măsurători sau prin alte mijloace de evaluare, cum ar fi utilizarea de modele de estimare;

– luarea măsurilor tehnice şi/sau organizatorice potrivite cu natura operaţiunii la depozitarea şi manipularea agentilor chimici periculoşi;

– asigurarea echipamentului individual de protecţie adecvat riscurilor generate de agenţi chimici periculoşi;

– realizarea controlului medical la angajarea în muncă şi a examenului medical periodic al lucrătorilor, în conformitate cu prevederile HG nr. 355/2007;

– asigurarea de către angajator a unei instruiri adecvate în domeniul SSM, anterior angajării şi periodic, inclusiv cu privire la riscurile generate de agenţi chimici periculoşi;

– informarea lucrătorilor cu privire la pericolele generate de agenţi chimici periculoşi şi măsurile utilizate pentru controlul expunerii la agenţi chimici periculoşi;

– verificarea realizării semnalizării de securitate şi sănătate la locul de muncă, inclusiv pentru recipiente şi conducte cu agenţi chimici periculoşi;

– luarea măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor (lucrul cu agenţi chimici periculoşi).

Privitor la Regulamentul nr. 1907/2006 (REACH) s-au verificat următoarele cerinţe de securitate:

– obligativitatea de a identifica şi aplica măsuri corespunzătoare de control adecvat al riscurilor identificate în evaluarea securităţii chimice, de către solicitanţii înregistrării;

– obligaţia de a comunica informaţii cu privire la substanţe şi amestecuri în amontele lanţului de aprovizionare de către orice operator din lanţul de aprovizionare;

– accesul lucrătorilor la informaţiile furnizate în conformitate cu art. 31 şi 32 din Regulamentul REACH, privind substanţele sau amestecurile pe care le utilizează;

– obligativitatea utilizatorilor din aval de a comunica informaţii;

– introducerea pe piaţă în vederea utilizării sau utilizarea substanţelor incluse în anexa XIV, cu respectarea condiţiilor prevăzute în autorizaţia emisă de ECHA pentru utilizarea respective;

– respectarea restricţiilor la producerea, introducerea pe piaţă sau utilizarea anumitor substanţe, amestecuri şi articole periculoase (art. REACH).

1. Machetă – raport pentru etapa de control a „Acţiunii de control vizând modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa substanţelor periculoase”

Cele mai frecvente deficienţe constatate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

– neutilizare EIP de către lucrători;

– panouri de semnalizare şterse.

Sancţiuni: 2 avertismente.

2. Machetă – raport privind respectarea cerinţelor REACH

Marius Rotar, Inspector Şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor