Du-te la …
UZP Bihor on YouTubeFeed RSS

Viktor Orban, a vizitat timp de 4 zile Transilvania. Cu ce scop ascuns ?


Patru zile a petrecut premierul Ungariei Viktor Orbán în Transilvania. La Cluj a participat la manifestările dedicate aniversării a 500 de ani de la Reforma protestantă, inaugurând Muzeul Reformat din cadrul Institutului de Teologie Protestantă, în comuna Floreşti a luat parte la sfinţirea unei biserici reformate finanţate de Guvernul ungar, iar la Oradea a deschis noul an de învăţământ la Universitatea Creştină Partium, stipendiată tot de Budapesta.

A fost o vizită neobişnuit de lungă, al cărei scop real a fost însă cu totul altul decât cel de a tăia panglici şi de a participa la rugăciuni. La primăvară, în Ungaria sunt programate alegeri parlamentare, iar cei peste 500.000 de maghiari cu dublă cetăţenie din România ar putea juca un rol esenţial în menţinerea la putere a FIDESZ, partidul conservator al lui Orbán.

Agendă plină

Premierul ungar a ajuns la Cluj în seara de 29 septembrie, sosit tocmai din Estonia, de la Tallin, unde participase la o conferinţă. Sâmbătă dimineaţă era deja în mijlocul unei procesiuni care aniversa 500 de ani de la Reforma protestantă, apoi a inaugurat Muzeul Reformat din cadrul Institutului de Teologie Protestantă, a avut discuţii cu episcopii maghiari iar după încă o zi, duminică, pe 1 octombrie, se afla la Floreşti, pentru sfinţirea unei biserici reformate recent construite cu aproape 500.000 euro alocaţi de Guvernul de la Budapesta.

În a patra zi a turneului, Orbán a ajuns la Oradea, la deschiderea anului universitar şi inaugurarea unui nou corp de clădire al Universităţii Creştine Partium, instituţie cu predare în limba maghiară finanţată, cum altfel, tot de Guvernul Ungariei. Şi nu cu puţin, căci de la înfiinţare, din 2000, şi până în prezent, a înghiţit peste 32 milioane euro, adică aproape o treime din banii pompaţi de Budapesta în Ardeal pentru susţinerea învăţământului superior maghiar, dezvăluirea făcând-o, în timpul festivităţii, chiar episcopul reformat Kató Béla, preşedintele Fundaţiei Sapientia, ONG-ul prin care se derulează finanţarea.

Vă ajut, ne ajutaţi

Ceremoniile au fost, însă, doar un pretext. Orbán se pregăteşte intens pentru alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc în aprilie 2018, începându-şi campania în Transilvania, unde sunt înregistrate peste o jumătate de milion de persoane care au şi cetăţenie ungară, un bazin electoral deloc de neglijat. Iar cum preoţii maghiari au fost implicaţi constant în ultimii ani în mobilizarea electoratului, pentru ca UDMR să atingă pragul de intrare în Parlamentul României, Orbán a decis să-i folosească şi pentru alegerile din Ungaria.

Ca urmare, Guvernul său a fost extrem de darnic cu bisericile, doar în ultimele luni finanţând renovarea completă a Bisericii Oraşu Nou din strada Primăriei şi promiţând peste încă 6 milioane euro pentru reabilitarea Palatului Episcopiei Romano-Catolice din Oradea. De altfel, la Floreşti, unde inaugurase biserica ridicată tot din fondurile ungare, Orbán le-a spus preoţilor şi enoriaşilor pe şleau: „Eu atunci vă pot ajuta din Budapesta, dacă şi voi ne ajutaţi pe noi. Vă rog, pentru asta, ca în aprilie  să aveţi încredere în noi, să ne susţineţi, ca pe urmă şi noi să vă putem ajuta pe voi”. Mai pe româneşte, dacă FIDESZ pierde puterea, fondurile care le sunt alocate ar putea dispărea, dar dacă rămâne la putere, acestea vor continua să fie dirijate şi spre maghiarimea din Ardeal.

Invitaţie la Vişegrad

Continuarea finanţării bisericilor maghiare, a unităţilor culturale şi şcolare în limba maternă, inclusiv a şcolilor profesionale, au fost teme reluate şi într-un interviu măgulitor dat lunea trecută la Oradea, cotidianului Bihari Napló. Alegere explicabilă, deoarece ziarul aparţine trustului Russmedia, recent preluat de un grup care îl susţine pe Orbán, la fel ca mai toată media din Ungaria, acaparată de premierul ungar în ultimii ani prin diverşi interpuşi.

Acesta s-a referit în interviu nu doar la proiectele pentru maghiarime, ci şi la relaţiile cu statul român, lansând o invitaţie explicită Guvernului de la Bucureşti pentru „o formă de colaborare” în cadrul Grupului de la Vişegrad (V4, din care fac parte „copiii recalcitranţi” ai Europei – Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), zicând că această colaborare ar putea duce „la creşterea nivelului de trai, a nivelului de securitate şi la îmbunătăţirea perspectivelor şi pentru românii din România”.

Amici de conjunctură

V4 a atras intense critici din partea Comisiei Europene pentru poziţiile anti-UE ale celor patru ţări componente (care se opun, de pildă, cotelor obligatorii la redistribuirea refugiaţilor), dar şi pentru problemele pe care le au în menţinerea unui stat de drept care să asigure independenţa justiţiei faţă de factorul politic.

„Miniştrii de externe ai celor două ţări (n.r. – Ungariei şi României) au discutat deja la Cluj şi mă bucur că am reuşit să dezvolt şi o relaţie personală bună cu premierul Liviu Dragnea”, a spus Orbán, adăugând că vrea să extindă această relaţie „şi între cele două partide de guvernământ, indiferent de faptul că facem parte din două familii politice europene diferite”. Detaliul că FIDESZ este o formaţiune conservatoare, de dreapta, afiliată Partidului Popular European, în timp ce PSD, ca partid de stânga, face parte din grupul socialiştilor europeni, pare să nu mai conteze.

Scopul şi mijloacele

Deloc surprinzător, bunăvoinţa lui Orbán are şi un preţ, căci odată intrat în joc, Guvernul României ar putea fi mult mai uşor convins să satisfacă revendicările maghiarimii din Transilvania. Două dintre ele sunt, pe moment, reînfiinţarea Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş şi restituirea proprietăţilor bisericeşti naţionalizate, despre care Orbán a spus că „decurge în pas de melc”. „Sunt două cazuri în care sunt încălcate drepturi fundamentale europene şi pe care aş dori să le rezolv cu românii”, a transmis premierul ungar prin interviul din Bihari Napló.

Tot cu gândul la alegeri, Orbán a subliniat şi importanţa UDMR, formaţiune care în urmă cu câţiva ani era invidioasă pentru sprijinul acordat de FIDESZ lui Tőkés László la înfiinţarea PPMT şi pentru susţinerea fostului episcop la reînnoirea mandatului de europarlamentar, dar care de anul trecut s-a reîncolonat în spatele partidului premierului ungar, primind 1 milion de euro printr-un ONG, pentru asistenţă dată maghiarilor din Ardeal în întocmirea dosarelor pentru obţinerea cetăţeniei ungare.

„Părerea mea e că toate guvernele maghiare trebuie să colaboreze cu cei în care minoritatea maghiară are încredere. Iar cifrele vorbesc de la sine. UDMR are sprijinul unui procent de 80% din populaţia maghiară (din România – n.r.). Iar eu lucrez foarte bine cu Kelemen Hunor”, a punctat Orbán.

Pace între fraţi

De altfel, atât la Cluj, cât şi la Oradea, premierul ungar a fost însoţit de toată conducerea UDMR, pe lângă Kelemen Hunor fiind prezenţi la deschiderea Universităţii Creştine Partium inclusiv parlamentarii bihoreni ai formaţiunii, senatorul Cseke Attila şi deputaţii Biró Rozália şi Szabó Ödön.

Şi asta nu e tot. Pentru ca tabloul să fie complet, tot lunea trecută, după mai bine de un deceniu în care s-au aflat într-o duşmănie acerbă, liderul UDMR Kelemen Hunor şi Cseke Attila, preşedintele organizaţiei Bihor, s-au aşezat la masa tratativelor cu omologii de la PPMT, Tőkés László, Toró T. Tibor şi Szilágyi Zsolt. Întâlnirea a fost discretă, desfăşurându-se în absenţa presei, iar concluziile au fost prezentate într-un comunicat lapidar, remis doar presei de limbă maghiară, semn că împăcarea este, totuşi, chinuită.

Ar fi şi greu ca inamicii de neîmpăcat să spună „nem” şefului de la Budapesta. Nu de alta, dar robinetul prin care milioane de euro sunt scurse spre Ardeal se află în mâna Lui…
Fraţi din interes. Vor lege

Reconcilierea dintre UDMR şi PPMT vizează o colaborare strict pe problemele generale ale minorităţii maghiare din Transilvania. Pe de o parte, este vorba despre înregistrarea în sistemul electronic electoral ungar al deţinătorilor dublei cetăţenii care urmează să voteze în aprilie 2018 la alegerile generale din Ungaria. Pe de altă parte, este vorba de susţinerea comună a aşa-numitei Iniţiative Minority Safe Pack, un proiect al Federaţiei Naţionalităţilor Europene pentru modificarea legislaţiei UE privind minorităţile naţionale.

Care este miza? În cadrul campaniei lansate pe 19 mai, reprezentanţii minorităţilor din Europa trebuie să strângă un milion de semnături din cel puţin 7 state membre UE în decurs de un an, astfel încât Comisia Europeană să elaboreze o directivă sau mai multe privind protecţia minorităţilor naţionale. Concret, UDMR s-a angajat să strângă 250.000 de semnături, pentru care acum are şi sprijinul PPMT.

sursa: eBihoreanul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *