Du-te la …
UZP Bihor on YouTubeFeed RSS

Debut

Crăciunul perfect

Uite că a sosit decembrie… Hmm… nu mai e cum era pe vremuri. Vântul suflă puternic și temperaturile continuă să scadă, însă zăpada nu e nicăieri, dar noi știm că se  apropie Crăciunul. Am trecut prin Piața Unirii unde târgul nostru mi-a reamintit de una dintre cele mai mari bucurii ale unui copil: Crăciunul la

Câte întorsături poate lua viața unui om?

„Dacă mă întrebi pe mine, viața se poate schimba în fiecare zi!” Eu am avut un început promițător, eram isteț, sensibil, aveam planuri, îmi cunoșteam valorile și-mi iubeam familia mai presus de orice. Eram un copil fericit! Nu mi-am imaginat cum ar putea evolua lucrurile mai târziu. Până  într-o zi când  totul a luat-o razna…Urma

”Presa de ieri şi de azi”, în dezbaterea elevilor eminescieni

În programul naţional  „Şcoala altfel”, din această săptămână, organizat la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Oradea,  elevii claselor de jurnalism şi nu numai, au avut ocazia de a dialoga cu Dinicu Braghină, preşedintele filialei Bihor a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, pe o temă de mare interes: jurnalismul. Luni, 30 octombrie, liceul a fost gazda unei dezbateri,

Unde mergem în această vară?…la Oradea, cel mai interesant centru cultural

Situată în nord-vestul patriei, la doar „doi paşi” de vecinii ei maghiari, Oradea datează din anul 1113, atestată prin diploma abaţiei din Zobor. Evoluţia sa istorică şi culturală se întinde de atunci, apogeul său fiind întemeierea Episcopiei Sfântului Ladislau, culminând în unificarea celor 4 mari artere componente ale oraşului (Olosig, Subcetate, „Oraşul Nou” şi Velenţa).

Amintiri…dulci amintiri…

Îți simt privirea-ți ștrengărească Ce-ades mă răscolește-n amintiri Chiar de-ntruparea-ți îngerească Mă face să mă pierd din firi… Cu buzele-ți flămânde ca o fragă Te simt c-ai vrea să mă săruți cu foc Dar oare-ți sunt eu chiar așa de dragă ? Nu vreau s-ajung noroc făr’ de noroc Nu fi timid !… l-ai foșnetului

Omul cu suflet și braț de fier

– Şi mi-e greu… mi-e greu sufletul când vreau să-mi aduc aminte de copilăria mea…știu că poate mulţi oameni îşi aduc aminte cu mare drag de copilărie, dar în cazul meu nu este la fel… nu cred că am trăit ceva frumos atunci… Lacrimile îi alunecau pe faţa interlocutoarei mele. – Vă rog să mă

Să fii părinte…      

Să fii părinte, cel mai frumos dar pe care Dumnezeu ți-l poate oferi. În opinia mea, părintele ideal e acela care știe câtă libertate să-i acorde copilului, atât cât să nu-i „strice” îndatoririle, cât să-l facă fericit. Părintele știe că pentru un copil nu sunt importanți banii. Mlădița preferă să-i aibă pe părinți aproape, pentru fiecare

Copilăria, clipa de vis!

Simţindu-mă oarecum cu sufletul rupt în bucăţi, m-am aşezat în pat încercând să adorm. Oboseala de peste zi îşi pusese adânc amprenta asupra mea aşa că în câteva minute mă cufundasem într-un somn adânc … În vis, aud o muzică ritmată, dar blândă, venită de foarte departe: nu mă deranjează, e chiar suavă, îmi amintește

Older Posts››