Sâmbătă, 5 octombrie, va fi inaugurat traseul memorial-tematic Calea Partizanilor din Apuseni. La eveniment vor participa Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului și Alteța Sa Regală Principesa Sofia. Programul va debuta la ora 10.00, cu drumeție (dificultate medie), participare liberă, cu pornire de la Troița Grupului „Șușman” (DJ Răchițele-Doda Pilii, în amonte de Valea Firei). De la ora 13.30, va avea loc o slujbă religioasă și scurte cuvântări la Troiță. „Este un traseu istoric care interpretează trecutul recent al acelei comunități greu încercate în perioada comunistă. Această interpretare nu e ca într-un muzeu, ci este o interpretare care are loc pe teritoriul acelor fapte care s-au întâmplat în anii 50. Locurile au fost identificate pe baza mărturiilor membrilor familiei partizanilor sau a comunității locale. Totul se bazează pe o documentare istorică riguroasă”, a declarat Alin Moș, directorul Administraţiei Parcului Natural Apuseni (APNA).
În 18 decembrie 1925, Teodor Șușman, liderul de mai târziu al grupului de partizani de la Răchițele, era primit în audiență, ca reprezentant al moților, de Regele Ferdinand al României, străbunicul Principesei Sofia. După acea întâlnire, mult mediatizată în epocă, satele din Apuseni aveau să fie împroprietărite cu păduri și pășuni. Calea Partizanilor din Apuseni este un traseu memorial-tematic, primul de acest tip din România, și va face parte din Ecomuzeul Țării Moților. Având o formă de circuit, se întinde pe distanța a 10 km și este presărat de nouă popasuri/panouri care surprind secvențe din povestea Grupului „Șușman” și a moților ce s-au opus dictaturii comuniste. Traseul trece prin locuri ale memoriei în care s-a luptat și s-a murit cu arma în mână, intersectând, deopotrivă, peisaje și fenomene carstice spectaculoase. Calea Partizanilor beneficiază și de suport digital (https://izi.travel/ro/ea92-calea-partizanilor- din-apuseni/ro): hartă GPS interactivă și ilustrări audio aferente fiecărui popas, acestea fiind realizate de prestigiosul regizor Nicolae Mărgineanu și de apreciata actriță Maria Ploae. Complementar traseului, evocarea rezistenței anticomuniste este realizată prin reconstituirea unui adăpost montan, cel folosit de membri ai Grupului „Șușman” în perioada noiembrie 1951-aprilie 1952 și care a fost amplasat la Piciorul Bătrânii, lângă Poiana Călineasa. Acum, coliba partizanilor este refăcută în același spațiu al memoriei care găzduiește mormântul lui Teodor „Obiectivul memorial-turistic a fost realizat de urmașii martiricei familii Șușman (Constantin și Carmen Șușman) și de Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni, Fundația „Corneliu Coposu”, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Asociația Voluntarilor din Ciucea. Proiectul beneficiează de susținerea financiară a Consiliului Județean Cluj și a mai multor donatori (persoane fizice, societăți comerciale, asociații), cărora le mulțumim și pe această cale”, transmit organizatorii evenimentului.

Potrivit acestora, prin cuvinte și imagini, Calea Partizanilor readuce epopeea Grupului „Șușman” acolo unde s-a petrecut: prin pădurile, văile, poienile și peșterile Apusenilor. Într-un fel, Calea Partizanilor este o drumeție pe cărările unui fragment de istorie locală – tumultoasă, tragică, traumatizantă – care va mărturisi celor care o vor parcurge despre importanța memoriei ca unul dintre fundamentele identității și ale libertății. Traseul memorial Calea Partizanilor din Apuseni este primul traseu tematic care se inaugurează în singurul Ecomuzeu din România. Ecomuzeul Ţara Moţilor a fost înfiinţat de Ziua Europeană a Parcurilor, pe 24 mai 2024, la iniţiativa Administraţiei Parcului Natural Apuseni (APNA) şi prin implicarea a şapte primării din totalul de 18 eligibile: Bunteşti din judeţul Bihor, Arieşeni, Gârda de Sus, Scărişoara şi Horea din judeţul Alba şi Săcuieu şi Mărgău din judeţul Cluj. Din Bihor, mai pot adera primăriile Budureasa, Pietroasa, Câmpani şi Nucet.
„Ecomuzeul este un concept nou pentru România, noi l-am dezvoltat aici în ultimii 15 ani în colaborare cu Parcul Natural Adda Nord Italia. Ceea ce am dorit noi să facem prin acest proiect în Țara Moților a fost o interpretare a teritoriului prin prisma interacțiunii om-natură. Din punct de vedere al comunității locale, urmărim protejarea și conservarea identității locale. Ecomuzeul este cheia dezvoltării identității locale. Nu este vorba de restricții noi, ci de oportunități de dezvoltare, fără pierderea identității. Ca și concept se bazează pe voința comunității locale de a gestiona cultura ca un întreg, astfel ca identitatea lor să nu se piardă”, ne-a mai declarat Alin Moș.
Cristina PUȘCAȘ