Du-te la …
UZP Bihor on YouTubeFeed RSS

Evenimentul „12 ore cu Eminescu”, excelență în organizare


Manifestarea a avut ca obiectiv principal, comemorarea liricii eminesciene prin recitări de poezii şi scurte momente artistice, realizate de elevii diferitor licee orădene. eminescu-muzeumuzeu3
recitatori Evenimentul literar s-a bucurat de un succes uriaş, întru-cât un număr de 165 de participanţi au semnat în cartea de onoare, iar transmisia directă pe Internet a avut mai mult de 3300 de accesări!
Interiorul muzeului era călduros și încărcat de multiple semnificații. Întregul spațiu deborda de entuziasmul tinerilor iubitori de literatură. Un iz de cărţi vechi…de cultură şi înţelepciune conservată între pereţii sălilor.
Elevi cu o ținută impecabilă a uniformelor, eleve cochete purtând în braţe grămezi de volume, copii zâmbitori care recitau din adâncul sufletului lor câte-un poem consacrat, alături de vârstnici generoși în aplauze şi comentarii pentru noua generaţie de artişti, purtând discuţii interminabile despre politică, despre literatură contemporană şi evoluţia acesteia de-a lungul epocilor. Niciodată nu uitau să slăvească numele Eminescu, geniul poeziei românești, intrat în conştiinţa literaturii universale şi în eternitatea artistică. Muzeul e presărat cu oameni de cultură, coridoarele reverberează de forfota mulţimii! muzeu4
Începe momentul artistic.
Elevi de toate vârstele sunt prezenţi pentru a-l omagia pe „poetul cu lira-n frunte”. Se aşezau plini de emoţie în faţa camerelor de luat vederi, mâinile le tremurau sub pecetea mândriei, pe volumul de poeme, iar vocea lor, în versuri şi-n metafore, se înălţa brusc, scădea încetișor ori pornea în pas cadenţat strofe din „De-aş avea”, „O, rămâi!”, „Și dacă…” „Luceafărul”, „La steaua”, ”Somnoroase păsărele”, ”Venere şi Madonă”, „Lacul”. Micii poeţi ai marilor zile de mâine se bucurau de clipele de celebritate atât de dulci şi repezi, încât toate urechile se desfătau de melodia cuvintelor.
Am asistat la un adevărat festin literar de tip junimist! Oratorul stătea în faţa noastră, noi pătrundeam fiecare vorbă, fiecare semn discret, aplaudam frenetic şi presăram laurii aprecierilor asupra celor talentaţi.lacul-35 Dintre toţi, tinerii au fost cei mai încântaţi. Fiecare dintre aceştia au afirmat, plini de entuziasm ludic, că „limba română este preferata lor”. Versurile au fost însoțite de piese muzicale cântate cu măiestrie de viitorii artiști de la Liceul de Artă, alături de grupuri corale de la celelalte colegii orădene.
Am avut plăcerea de a discuta cu domnul Lucian Silaghi, Directorul executiv al Direcţiei pentru Cultură Bihor, în legătură cu longevitatea geniului Eminescu în relaţia sa de creație cu revista „Familia” şi implicit, cu Iosif Vulcan.
Reporter: – Cum creionați perenitatea culturii românești, din „epoca eminesciană” până în prezent?
Lucian Silaghi: – S-au spus lucruri extrem de importante, despre pilonii culturii românești. Mă refer la Constantin Noica, cel care afirma despre Eminescu că era „omul deplin al culturii românești”, accentuând perfecţiunea. muzeu1 Atunci când vreau să lămuresc conceptul de „perfecţiune”, concept destul de ambiguu, mă gândesc la Eminescu şi la Brâncuşi.
Este greu să vorbeşti despre personalitatea lui Eminescu, de aceea, de fiecare dată, Direcţia Judeţeană pentru Cultură are în vedere o celebrare a acestuia, prin recitarea poemelor şi rememorarea articolelor sale. Puţină lume ştie, ori ignoră, faptul că Eminescu a fost jurnalistul timpului său, foarte atent la politică şi contextul istoric. Însă nu multă lume ştie că el a fost chiar unul dintre organizatorii manifestărilor de la Mănăstirea Putna, dar ca să ajungă acolo, el trebuia să iasă din Moldova, să meargă într-o ţară străină, întrucât în momentul respectiv, Putna nu se afla în hotarele ţării aşa cum se află astăzi. vulcan Vorbim despre Eminescu ca om al timpului său, extrem de ancorat în realităţile vremii, ca despre un om care a generat o operă minunată. Eu consider că evenimentul de față este cel mai nimerit mod de a-l omagia, prin rememorarea operei sale, celebrarea acesteia, aşa cum se cuvine.
Reporter: – Ce legătură există între Eminescu şi Iosif Vulcan?
Lucian Silaghi: – Iosif Vulcan a fondat revista de cultură „Familia”, la Pesta (Budapesta de azi) în 17 iunie 1865. La mai puţin de un an de existență, „Familia” a apărut şi la Oradea. În 9 martie 1866 „junele de numai 16 ani” Mihail Eminovici, din Cernăuţi, a trimis poezia „De-aş avea”, cu care debutează. Subliniez geniul lui Vulcan, pentru că în felul său Iosif Vulcan a anticipat evoluţia de mai târziu a tânărului Eminovici.revista-familia Despre poezia „De-aş avea”, Iosif Vulcan consideră că este specifică unui adolescent…nimic nu anunţă genialitatea din „La steaua” sau „Luceafărul”. Este o poezie simplă. Vulcan a simţit potenţialul său extraordinar, alături de meritul de a-i schimba numele în Eminescu, nume pe care el l-a acceptat cu drag şi cu care a intrat în eternitate. În momentul debutului, Iosif Vulcan avea 25 de ani, iar Eminescu 16. Iată câtă precocitate: un manager cultural, e și un activist cultural, căruia îi datorăm în mare măsură şi faptul că a ţinut sus flacăra românismului. Trebuie să fim mândri că prin intermediul acestuia, avem o contribuţie excepțională la biografia lui Mihai Eminescu și opera care frizează perfecţiunea, fără niciun fel de dubiu. Nu întâmplător Ziua Culturii Naţionale a fost legiferată si daca a se sărbători în 15 ianuarie, având legătură cu 15 ianuarie 1850, moment în care, la Ipoteşti, a văzut lumina zilei, fiul Ralucăi şi al lui Gheorghe Eminovici.
Aşadar, Ziua Naţională a Culturii Românești şi ziua de naştere a poetului naţional a fost celebrată ca la carte, de un publicul orădean aparte. Evenimentul „12 ore cu Eminescu” s-a desfăşurat la Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” din Oradea, începând cu ora 10.

Alexandra Torjoc, reporter asociat, elevă la Colegiul Naţional „M. Eminescu” Oradea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *