Conferințele științifice sunt evenimente importante care reunesc pe cei ce se încumetă să scoată la lumină date și interpretări noi din domeniul arondat cercetării. Aici se vede virtuozitatea sau drumul spre perfecționare al cercetătorului, reflectat în rezultatele muncii sale, adică în studiul temeinic asupra subiectului cercetat. Totodată, conferințele științifice sunt locuri ale dezbaterii în care factorul critic oferă sau nu, în cele din urmă, validitate științifică lucrărilor susținute.
O astfel de întâlnire a avut loc în zilele de 4-5 iunie 2026 la Alba Iulia. Sub genericul „Bibliologie și patrimoniu cultural național” s-a desfășurat a XX-a ediție a conferinței naționale de carte veche din țara noastră. Evenimentul academic, organizat de către Universitatea „1 decembrie 1918” Alba Iulia, Facultatea de istorie, litere și științe ale educației și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul Consiliului Județean Alba, a reunit bibliotecari, cercetători și cadre didactice din România, Ungaria și Slovacia.
Între „coperțile” acestei conferințe au fost cuprinse subiecte diverse, atât în privința domeniului cunoașterii cât și al conținutului, singurul factor de unitate al lucrărilor susținute fiind suportul papetar, fie că vorbim de cartea tipărită ori de manuscrise. Din domeniul teologiei s-au abordat subiecte privind comentarile biblice, analize comparative ale unor ediții ale bibliei, traduceri biblice, ediții ale unei psaltiri românești și grecești, etc. Din domeniul istoriei culturii, cu sub-domeniile sale (istoria bibliotecilor, istoria învățământului, istoria pedagogiei, etc.) au fost puse în discuție mai multe subiecte: studenți transilvăneni și dizertațiile lor tipărite, tipărituri transilvănene în biblioteci din afara actualei Românii, colecții de cărți și manuscrise vechi din biblioteci școlare și parohiale, colecții de carte medicală, xilogravura cărții vechi, imagini istorice în cartea veche italiană, heraldica în cartea veche românească, colecții contemporane de carte veche românească, carte veche pedagogică, biblioteci nobiliare, etc. Nu au lipsit subiecte privind digitizarea colecțiilor, al conservării tipăriturilor și, mai nou, al inteligenței artificiale.
Subiectele abordate de cei peste 40 de specialiști din cadrul a 21 de instituții (11 biblioteci publice, academice și universitare; 5 universități, 4 muzee; 1 mănăstire) au fost încadrate în două secțiuni intitulate „Biblioteci și patrimoniul lor” și „Cărți și tipografii. Trecut și prezent”. Cel mai numeros segment al comunicărilor a fost cel al cărții vechi străine și manuscrise (21), urmat de cartea veche românească și manuscrisă (12), al digitizării colecțiilor vechi din biblioteci și muzee (3) și al conservării/restaurării cărții și manuscriselor (2). Pentru cartea veche străină și manuscrisă amintim următoarele comunicări: Klára Komorová (Biblioteca Națională a Slovaciei, Martin) „Tipărituri transilvănene din secolul al XVI-lea în biblioteci slovace”, Agata Klimeková (Biblioteca Națională a Slovaciei, Martin), ș.a.. Din lucrările dedicate cărții vechi românești amintim selectiv următoarele: Cristina Dima (Univ. București) „Biblii de la București și poveștile lor”, Alexandru Daniel Piticari (Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca) „Considerații bibliologice și istorico-heraldice cu privire la stema și stihurile la stemă regăsite în lucrarea Mărgăritare de Ioan Gură de Aur (1691)”, Gabriela Mircea, Doina Dreghiciu (Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia) „Istorie locală și cărți vechi la Meteș (secolele XVIII-XIX)”, Lăcrămioara Manea (Institutul de cercetări eco-muzeale „Gavrilă Simion”, Tulcea) „Cărți românești vechi în colecția sculptorului și psaltului Florin Cârlan”, etc.
Prezentarea câtorva exemplare de carte veche străină din fosta bibliotecă a Gimnaziului reformat „Arany János” din Salonta, aflate acum în „Colecțiile Speciale” ale Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, a constituit o noutate și o contribuție la bogăția documentară a conferinței de la Alba Iulia. Informațiile noi se referă la descoperirea, pe baza unor însemnări, a unor donații de carte către biblioteca școlii, profesorii și elevii având astfel privilegiul de a învăța din lucrări tipărite în Europa Centrală și din afara ei. Amintim astfel câteva dintre cele mai relevante: Hē Kainē Diathēke Novum Testamentum, Amsterdam, 1711; P. Virgilii Maronis Opera, cum interpretationes…, Trnava, 1735; Gesneri, Jo. Matheo, Ritum qui Olim Apud Romanos…, Veneția, 1749; M. Tullii Ciceronis Orationes Selectae, Trnava, 1754; Lucii Coelii siue Caecilii Lactantii Firmiani Opera Omnia…, Leipzig, 1735.
Pe scurt și în concluzie, itinerariul cultural al conferinței naționale „Bibliologie și patrimoniu cultural ” de la Alba Iulia, din zilele de 4 – 5 iunie 2026, a fost un prilej de îmbogățire intelectuală și spirituală, subiectele dedicate cărții tipărite și manuscrise, despre care s-a vorbit, fiind tot atâtea fascicule luminoase din năzuința omului din trecut, prin care acesta a lăsat urme frumoase pentru posteritate. Aceste „urme” se cer redescoperite de specialiști și arătate publicului pentru a înțelege povestea năzuinței omului spre lumina cunoașterii.

Autor: dr. Silviu SANA, cercetător științific gr. II, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, email: sana_silviu@yahoo.com

Autor fotografii. Silviu SANA