Du-te la …
UZP Bihor on YouTubeFeed RSS

Cea mai eficientă metodă de răspândire a cărţilor şi ideilor, Târgul Gaudeamus


S-au împlinit două decenii de când cel mai cunoscut târg de carte, Gaudeamus, organizat de Radio România a pornit caravana prin țară.

Piaţa Unirii din Oradea a fost şi în acest an, pentru a V-a oară gazda evenimentului desfăşurat într 9 şi 13 mai. Ediţia 2018 a fost organizată în colaborare cu Primăria Municipiului şi Asociaţia pentru Promovarea Turismului din Oradea şi Regiune. Bucurându-se de renumele unui proiect cultural – Program de lectură – caravana Gaudeamus staţionează în Oradea pentru promovarea noilor scrieri şi scriitori, dar şi pentru valorificarea operelor clasice, prezentări de carte, întâlniri cu scriitorii, punând la dispoziţie un repertoriu muzical atractiv, concursuri şi ateliere de creaţie.

Răspândirea scriptică a operelor a devenit o necesitate, în principal deoarece comunicarea acestora prin viu grai, duce la pierderea considerabilă a valorii.

În România secolului XV, un manuscris echivala cu valoarea unei moşii. Până la începuturile veacului următor, cărţile din spaţiul românesc erau reprezentate exclusiv, de manuscrise. Înainatrea în secol va introduce cultura română în tainle tiparului, acela cu „slove chirilice”. Adoptarea, în 1508, a artei tiparului, la iniţiativa domnitorului Radu cel Mare, este consemnată de călugărul muntenegrean, Macarie, învăţat la Viena. În 1508 este tipărit „Liturghierul”, în 1510 „Octoihul”, iar în 1512, „Evangheliarul.” (Dan Râpă Buicliu)

Totuşi, cercetările recente asupra răspândirii cărţii româneşti vechi, favorizează ideea că începuturile timide ale tiparului românesc „devansează cu mult data imprimării Liturghierului macarian”. Aşadar, peisajul nostru cultural include şi operele străine editate în Ţara Românească, sau chiar „operele unor cărturari străini dedicate mecenaţilor lor din Principate, pentru că dedicaţiile nu erau întâmplătoare, nici platonice, ele demonstrau o sponsorizare obţinută sau cel puţin nădăjduită.”(Virgil Cândea)

Culturalizarea sub egida limbii române începe din secolul al XVI-lea.

Pe acest fond, dezvoltarea ulterioare a societăţii a dus la răspândirea coerentă a cărţilor. În contextul revoluţiei industriale, editarea manualelor, a romanelor sau a cărţilor de specialitate, a fost abordată în repetate rânduri, graţie introducerii hârtiei confecţionate din celuloză, din lemn.

Secolul XX a fost martorul unei explozii informaţionale, rata publicărilor fiind potenţată de digitizarea cărţilor.

Astfel, evoluţia este remarcabilă. Dacă în anii 1500 s-au tipărit aproximativ 35.000 de titluri, în secolul XX,  rata globală a tipăriturilor a ajuns la 36 de milioane de titluri. În prezent, se publică aproximativ un milion de cărţi anual, ceea ce înseamnă că la fiecare 35 de secunde, apare un nou volum.

Spaţiul românesc se bucura de o vanzare în valoare de 60 de milioane de euro pe piaţa cărţilor, în anul 2012. Din păcate, plina dezvoltare a spaţiului publicistic românesc a fost stopată începând cu anul 2013, când s-a sesizat o criză a lecturii îngrijorătoare. Dispariţia editurilor şi a angajaţilor în domeniul publicistic şi editorial a ajuns la cote maxime, ceea ce reprimă numărul apariţiilor.

„Jean Baudrillard, cel mai socialist dintre sociologii francezi ai anilor 1970, s-ar întoarce din morți să ne vorbească încă o dată despre viața noastră ca o vitrină –, multe lucruri se pierd nu în negura timpurilor, ci se îneacă în noianul altor lucruri.”(Johan Berger)

În acest sens, au fost create proiectele culturale şi educaţionale, printre care se numără şi Târgul Gaudeamus. Pentru ca sistemul de valori să nu se piardă în acest noian, anual, caravana staţionează în principalele oraşe ale ţării, pentru a face cunoscută publicului, în primul rând, plăcerea scrierii, pentru a cultiva gustul lecturii.

„Ca un conținut să devină viral, mulți oameni trebuie să îl transmită în același timp, într-o poveste cu sens, valoare practică, emoție și vizibilitate. Contagios. Viral. Transmisibil. Molipsitor. Expansiv. Epidemic.”( Alina Stepan) Astfel se vrea a fi Gaudeamus. Un mic centru cultural, care să îndeplinească dezideratul intelectual al omului. Se cultivă importanţa cunoaşterii unei noi literaturi, a modurilor de scriere şi a unor perspective variate asupra vieţii.

Se valorifică educarea culturală timpurie a copiilor, importanţa liberei gândiri şi a liberei alegeri, prin prezentarea tuturor tipurilor de cărţi sau genuri de muzică. Se testează cultura generală şi se sporeşte interesul pentru ştiinţă.

Gaudeamu găzduieşte edituri din România şi din străinătate, tipografii, agenţi de difuzare de carte românească şi străină, agenţii literare, instituţii de învăţământ public şi privat, companii multimedia, instituţii mass-media, organizaţii care activează în domeniu editorial şi educaţional, care produc sau realizează materiale didactice, publicaţii culturale, companii de presă şi consiliere pe plan profesional, ONG-uri şi anticariate.

De asemenea, târgul face parte dintr-o campanie educaţional-culturală, prin care doritorii pot dona cărţi, ce vor servi mai târziu la aprovizionarea bibliotecilor rurale din ţară şi respectiv, din judeţele participante, printre care şi judeţul Bihor.

Gaudeamus îşi închide porțile duminică, la ora 15, fiind apreciat de mari comunităţi de tineri şi nu numai, atât pe parcursul vizitei dar şi în mediul online. Târgul promite, de la începutul primei ediţii, să păstreze acelaşi farmec plăcut al lecturii şi revine, de fiecare dată, în aceeaşi aglomeraţie a iubitorilor de carte.

 

Alexandra Torjoc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *