Țara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa, media expunerii în România fiind peste cea din alte ţări europene. Mai mult, din măsurătorile realizate până acum, 11% sunt peste nivelul legiferat. Expunerea la radon favorizează dezvoltarea unor forme de cancer, în special cel pulmonar și leucemie.

Specialiștii de la UBB Cluj, care au reușit până în prezent să elaboreze o hartă inițială a zonelor cu cel mai mare risc, îndeamnă populația să efecueze măsurători în propriile case.

În România măsurătorile de radon au fost inițiate la începutul anilor ’90, însă, din cauza slabei finanțări, proiectul a evoluat cu pași mici.

Harta care a fost realizată la UBB cu valorile obținute până în acest moment, va fi încărcată şi pe Atlasul European de Radon, însă România trebuie să elaboreze o strategie naţională de radon, care include, pe lângă finalizarea hărții de radon, și o strategie de prevenţie pentru clădirile noi şi una de remediere, în cazul clădirilor existente, astfel încât să îşi alinieze legislaţia, începând cu 2018, la o directivă europeană privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radon.

Proiectul lansat de UBB prevede, printre altele, efectuarea de măsurători gratuite de radon prin instalarea unor detectoare în 1.000 de case din cinci oraşe – Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Bucureşti, pe o durată de şase luni, pentru a se stabili concentraţia de radon existentă.

„Ca să înţelegem cât de periculos este radonul pentru sănătatea noastră, voi face o analogie cu principalul factor în declanşarea cancerului pulmonar, adică fumatul. Pentru un nefumător, riscul asupra sănătăţii în cazul expunerii la o concentraţie de radon de 180 Bq/m3 (media pentru măsurătorile din România) este echivalent la 10 ţigări pe zi. Dacă şi fumezi, riscul este de 14 ori mai mare”, spune Alexandra Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Radonul este un gaz radioactiv care provine din radiu. Uraniul se transformă în radiu, iar acesta în radon, care se acumulează în sol și de acolo pătrunde în clădiri. Cele mai expuse sunt casele și locuințele de la parter, fiind amplasate direct sau aproape de sol – locul din care se poate infiltra acest gaz.

Potrivit specialiștilor, nivelul de radon prezent în locuinţe este influenţat de foarte mulţi factori, în primul rând de radonul degajat din sol, de permeabilitatea solului, de tipul pardoselei din încăpere, de gradul de etanşietate al clădirii, dar și de comportamentul utilizatorilor casei – frecvența și modul în care se realizează aerisirea încăperilor. Prin urmare, pot exista diferențe majore între concentrațiile de radon identificate în case situate în aceeași zonă.

‘’De exemplu, în două case vecine putem găsi, ca urmare a factorilor menţionaţi anterior, concentraţii care să varieze de până la 10 ori. Ca atare, faptul că am marcat o zonă pe hartă cu concentraţii de radon de peste 500 sau 1000 Bq/m3 nu înseamnă automat că toate casele din acea zonă vor avea concentraţii ridicate. Soluţia cea mai bună de a afla riscul expunerii la radon este să măsurăm radonul în casa în care locuim”, atrage atenția specialistul de la UBB, cercetătorul Alexandra Cucoș Dinu, managerul de proiect.

Concentrația de radon este măsurată ca nivelul de radioactivitate al radonului per metru cub de aer (becquerel pe metru cub; Bq per m3). Nivelurile de radon pot varia de la câțiva Bq/m3 în aerul din exterior, până la mii ori zeci de mii de Bq/m3, în casele situate în zonele uranifere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca şi valoare limită cea de 100 Bq/m3 , iar când aceasta nu poate fi aplicată, să nu se depăşească cea de 200 Bq/m3.

În majoritatea țărilor din Europa există deja o evidență a zonelor cu încărcătură de radon, hărți realizate pe baza rezultatelor obținute în urma măsurătorilor efectuate.

În România, astfel de monitorizări au început să se facă doar după 1989, însă, în ultimii ani, cercetătorii au reușit să măsoare nivelurile de radon pe o zonă mai extinsă a țării, astfel că, specialiștii de la UBB au reușit să elaboreze deja o hartă a încărcărilor de radon din partea centrală și de nord-vest a țării.

„Măsurătorile au început timid imediat după Revoluţie, fiind iniţiate de mentorul nostru, domnul profesor Constantin Cosma. Dacă până în 2013 aveam undeva la 1.800 de măsurători efectuate, în acest moment avem aproximativ 5.000 de case monitorizate. Măsurătorile au fost efectuate cu metoda pasivă a detectorilor de urme. Detectorii au fost amplasaţi în dormitor sau living pentru o perioada de aproximativ 3 luni. (…) Țara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc”, a declarat Alexandra Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Cercetătorii clujeni spun că, odată ce vor fi identificate zonele și, mai precis, casele în care nivelurile acestui gaz radioactiv sunt peste cele agreate de OMS, se pot lua măsuri de reducere semnificativă, până la valorile normale, prin aplicarea unor tehnici de remediere, în funcţie de concentraţia iniţială. Acestea privesc atât imobilele aflate în construcție, cât și pe cele existente.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate de poluarea din interiorul caselor.

sursa: ziuadecluj.ro