Du-te la …
UZP Bihor on YouTubeFeed RSS

Lenea este o obişnuinţă de a te odihni înainte de a obosi


Lenea, in viziunea unui general de armată prusac și mare strateg, Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke (1800 – 1891) Șeful Statului Major General (Großer Generalstab) are patru forme de manifestare. 
Imediat după numirea în funcție, a trecut la reforme, între care și modul de instruire si promovare a ofițerilor. În acest scop, i-a evaluat după două criterii:
* gradul de inteligență (de la proști la inteligenți) și 
* atitudinea față de muncă (de la leneși la harnici). 
În baza acestor criterii, au rezultat următoarele tipologii de ofițeri:
* A: prost și leneș
* B: inteligent și harnic
* C: prost și harnic
* D: inteligent și leneș   

Ofițerilor din categoria A le-a dat sarcini simple. Aceștia nu mai puteau înainta în cariera militară

Este posibil ca, într-o bună zi, să le vină o idee bună, dar mai important, nu creează probleme.

Moltke considera că ofițerii din categoria B, inteligenți și harnici, erau obsedați de micromanagement (se pierd în mărunțișuri) deci, sunt lideri de slabă calitate.

Era posibilă o promovare, dar nu până la nivel de ofițeri de Stat Major.

Acești ofițeri dădeau certitudinea că ordinele vor fi îndeplinite la timp și întocmai, în toate detaliile.   
Ofițerii din categoria C, proști și harnici, erau considerați periculoși.

Moltke afirma că aceștia ar trebui să fie supravegheați permanent, ceea ce este inacceptabil în armată.

Ptr. ca ar fi putut crea probleme grave, greu de remediat, aceștia au fost scoși din armată.

Ofițerii din categoria D, inteligenți și leneși, erau cei pe care Moltke îi considera cei mai potriviți ptr. cele mai înalte funcții de comandă.

Aceștia erau suficient de inteligenți ca să știe ce trebuie făcut, dar și suficient de leneși, ptr. a găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge obiectivul cerut.

Este adevărat că lenea singură nu este productivă; ea trebuie combinată cu inteligența.

Oamenii leneși și inteligenți au un avantaj în societate și sunt cei mai nimeriți ptr. rolul de lider într-o organizație.

Lenea în viziunea unui comunist:

O lucrare importantă care tratează subiectul este “Le droit à la paresse: réfutation du droit au travail de 1848”, scrisă de Paul Lafargue (1842 – 1911) în 1880, tradusă ptr. prima oară în română de Alexander Tendler sub titlul “Dreptul la lene”.

În esență, autorul arată că marii industriași / patroni consideră că lenea nu este bună, ptr. ca muncitorii leneși le scad (patronilor) posibilitatea de a se îmbogăți tot mai mult.

De aceea, prin publicitate, aceștia conving masele sa cumpere mai mult, astfel că, ptr. a cumpăra mai mult, muncitorii vor munci mai mult, în final ajungând să fie epuizați fizic și înglodați în datorii.

Concluzia autorului : dacă am munci mai puțin fiecare dintre noi, am putea trăi toți mai bine, șomajul ar scădea – iar nivelul de viață al populației s-ar îmbunătăți.

Dar nu ar mai câștiga atât de mult patronii.

Lenea in viziunea unui longeviv:

Născut în  Tunstall pe 4 nov. 1902, este cel mai bătrân bărbat din Marea Britanie; trăieşte în Derbyshire din 1947, iar de-a lungul vieţii sale a fost martorul a două războaie mondiale, a fost preot în armata britanică şi învăţător timp de 10 ani, fiind căsătorit de 3 ori.

Rugat să-şi dezvăluie secretul longevităţii, seniorul a mărturisit candid: lenea!

Mulţi au crezut că e doar o glumă, însă studii recente vin să demonstreze că un consum mic de energie poate să ne ajute să trăim mult şi mai bine.
Persoanele care nu prea se înghesuie să muncească şi care au oroare de exerciţiile fizice bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii de ştiinţă: lenea prelungeşte viaţa!

Cei care se trezesc în zori şi sunt agitaţi toată ziua îşi pregătesc din tinereţe mormântul, susţine dr. Peter Axt, expert în sănătate publică, citat de Daily Mail.

El recomandă să lenevim jumătate din timpul nostru liber, în loc să ne căznim să mergem la sală ori să facem jogging.

Dr. Peter Axt şi fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte („Bucuria Lenii; Cum s-o laşi mai moale şi să trăieşti mai mult”) în care explică : toţi oamenii posedă o cantitate limitată de „energie vitală” şi că viteza cu care este consumată, determină precis speranţa de viaţă a fiecărei persoane. Cei doi mai spun că activităţile care sunt mari consumatoare de energie, ca „trasul de fiare” într-o sală de forţă, accelerează îmbătrânirea şi fac organismul mai susceptibil la îmbolnăvire.

„Un stil de viaţă mai relaxat este important ptr. sănătate…

Dacă ai o viaţă stresantă şi faci exerciţii fizice în exces, organismul produce hormoni care determină instalarea hipertensiunii”, afirmă Axt-Gadermann. A adăugat că una dintre diferentele-cheie între oamenii mai leneşi şi cei hiperactivi este că organismele mai active produc mai mulţi „radicali liberi” (molecule instabile de oxigen) despre care se crede că ar accelera îmbătrânirea.

Mai mult, „lenea este importantă si pentru un sistem imunitar sănătos pentru că celulele specializate în apărarea organismului sunt mai puternice în condiţii de relaxare decât în situaţii de stres”, iar în timpul relaxării şi metabolismul este mai lent, producându-se mai puţini radicali liberi.

Atât Axt-Gadermann, 34 de ani, cât şi tatăl său, 65 de ani, au fost alergători de cursă lungă (fond), ceea ce le permite să susţină că vorbesc în cunoştinţă de cauză.

Ei mai afirmă că râsul este o alternativă mai sănătoasă decât alergarea sau exerciţiile fizice.

În carte, cei doi cercetători mai spun : lenea este f. bună şi ptr. creier, ptr. că exerciţiile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortizol, un hormon care vatămă neuronii provocând pierderi de memorie şi senilitate prematură.

“Lenea nu e nimic altceva decât o obişnuinţă de a te odihni înainte de a obosi” spunea Jules Renard.

Iar butada, f. reuşită, ar avea o mai mare aplicabilitate dacă societatea n-ar culpabiliza statul degeaba, fie el şi pe termen f. scurt, întreţinând totodată un veritabil cult al muncii asidue şi al activităţii fizice.

N.B: Bătrânii noştrii, despre o persoană leneşă: Ăsta trăieşte 100 de ani şi uite… s-a dovedit că aveau dreptate.

Lenea ca factor de progres al omenirii – Robert A. Heinlein, scriitor american de literatură științifico-fantastică – afirma: „Progresul nu este realizat de către cei care se scoală devreme ci, de oameni leneși care caută căi mai ușoare ptr. a realiza ceva.”

N. R: Am spus-o și la curs, studenților: Ne tragem din maimuțele leneșe, care nu s-au mai urcat în copac după banane, ci cu un băț le-au făcut să cadă jos!…Lenea te face contemplativ, îți oferă timp ca să cugeți la spectacolul lumii, să-l înțelegi.

Italienii au o vorbă minunată: „Contemplazione, massima azione!…”

Atitudinea contemplativă este cea mai specifică omului!

Ioan Coja

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *