Ideea creării unei reviste consacrate istoriei presei din România s-a născut în urmă cu ceva timp, mai exact în perioada pandemiei, când întreaga presă trecea printr-o criză sistemică. Cum întreaga societate era forțată să-și modifice demersurile profesionale, ne-am gândit ca proiectul intitulat “Revista Muzeul Presei Românești” să ia în considerare evoluția tot mai spectaculoasă a aplicațiilor “social media”, care au modificat substanțial percepția asupra presei tradiționale, respectiv al ziarelor și revistelor tipărite. Această evoluție reprezintă de fapt o “revoluție”, afectând serios atât mentalul consumatorului de informație, adică al cititorului – obișnuit să cumpere zilnic paginile proaspăt mirosind a cerneală tipografică de la chioșcul de ziare sau să primească în cutia poștală publicația favorită, dar și pe creatorii propriu-ziși – ziariști, redactori, tipografi…
Practic, mediul online a destructurat o activitate veche de aproape cinci secole, ivită odată cu tiparul cu litere mobile, inventat de Gutenberg, și a dat la iveală un alt univers, în care informația scrisă sau vizuală circulă cu viteza luminii, ajunge în cele mai îndepărtate colțuri ale planetei, este la îndemâna oricui, și, mai ales, este eco-friendly, adică nu se mai distruge materie primă pentru fabricarea a milioane de tone de hârtie, nici nu se mai poluează natura cu plumb, cu substanțe chimice rezultate în procesul tipăririi clasice.
Așa cum telefoanele inteligente, care realizează fotografii digitale, au ruinat atelierele fotografice tradiționale, se părea că „social media” va trimite la lada de vechituri a istoriei și presa tradițională.
Ei, bine, nu este deloc astfel! Dovadă este chiar site-ul „Muzeul Presei Românești” (https://tantatanasescu.blogspot.com/) prima parte a proiectului evocat mai sus. Această aplicație permite cititorului, oriunde s-ar găsi el, să acceseze nu numai presa zilnică, dar și colecțiile ziarelor și revistelor românești, din ultimele două decenii (și nu numai). Prin urmare, tastând simplu „Muzeul Presei Românești”, pe orice motor de căutare, cititorul va găsi nu mai puțin de 11 oportunități de a intra în contact online cu publicații românești mai vechi sau mai noi, reunite sub diverse subiecte. Evident, am dedicat întemeietorului și patronului spiritual al presei politice românești, Mihai Eminescu, cinci link-uri specializate, care fac trimitere la „Muzeul Virtual Eminescu”, proiect realizat în urmă cu peste un deceniu, împreună cu Dan Toma Dulciu, la colecția ziarului „Timpul”, la cele trei perioade jurnalistice ale marelui nostru poet național. Următoarele „săli” ale acestui Muzeului sunt dedicate lecturii online a presei românești, din țară și din străinătate, a periodicelor românești vechi, menționând lista acestora, locul unde pot fi studiate etc.
A doua componentă a „Muzeului Presei Românești” este revista cu același nume, marcă înregistrată la O.S.I.M., publicație apărută la începutul anului 2021 și, iată, ajunsă la numărul 10/2023. Revista, al cărei întemeietor și redactor-șef sunt, și-a propus încă de la primul număr editat în perioada pandemiei, următoarele: „Pentru a nu se risipi urma acestor izvoare de cunoaştere, tribune de opinie liberă, instrumente de critică a samavolniciilor de tot felul, de afirmare a inspirației în bijuterii așternute pe cuadraţi de hârtie, pentru a nu se şterge cu buretele uitării rolul presei în dezvoltarea culturii și civilizației umane, a democrației şi a pluralismului de idei, am purces la izvodirea acestui proiect de salvare a istoriei ziaristicii româneşti, o perenă memorie a pulsului vieții sociale, economice, politice și culturale din ultimele două secole”.
Revista apare sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prezentând știri din activitatea breslei noastre, reportaje din actualitatea artistică, culturală, literară, precum și evocarea unor personalități jurnalistice, a unor publicații vechi și actuale. În realizarea acestui proiect jurnalistic am avut mereu sprijin din partea directorului editorialist Dan Toma Dulciu, care a adus în fiecare număr al revistei informații inedite din istoria sau lumea presei, și căruia îi adresez calde mulțumiri pline de recunoștință și pe această cale. Astfel, cum ne-am propus încă de la început, am dorit să fie o revistă în care articolele referitoare la istoria presei și trecutului istoric, în general, să prezinte informații mai puțin cunoscute de către generațiile de astăzi.
Fiecare număr al revistei dedică medalioane unor personalități românești precum: poetul George Topârceanu, de la a cărui naștere s-au împlinit 135 de ani; scriitorul Ion Heliade-Rădulescu, comemorat la 150 de ani de la trecerea în eternitate; compozitorul Eugen Doga, cu ocazia împlinirii vârstei de 85 de ani; teologul pr. prof. dr. Theodor Damian (SUA), la a 70-a aniversare; regretatul Doru Dinu Glăvan, la împlinirea vârstei de 75 de ani. În paginile revistei au apărut dialoguri esențiale cu: acad. Gheorghe Păun, prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, pr. prof. dr. Theodor Damian (corespondență din SUA), prof. univ. dr. Ioan N. Roșca, prof. dr. Anca Sîrghie, jurnalistul Valentin Uban, ambasador Iulia Gorea Costin, prof. Corina Vlad Diaconescu, diplomatul Constantin Lupeanu, filologul Mihai Maxim, jurnalistul Viorel Popescu, scriitorul Ion I. Brătianu, soprana Laura Tătulescu, lingvistul Mihai Vinereanu, matematicianul Eugen Nicolaescu, prof. Nicole Vasilcovschi (corespondență din China), ziaristul George Roca (corespondență din Australia), scriitoarea Elena Mitru (corespondență din SUA), jurnalistul Marian Nencescu, conf. univ. dr. Nicolae Grigorie Lăcrița, diplomatul Ionel Novac, dr. Mihai Neagu Basarab. Printre semnatari se numără și cunoscute nume precum: Ion Andreiță, „pălmaș cu condeiul”, Geo Ciolcan, Corneliu Vlad, Narcis Zărnescu, Iulia Sandra-Virsta (corespondență din Italia), Cleopatra Lorințiu (corespondență din Israel), Maria Dobrescu, Lucia Olaru Nenati, Theodor Răpan, Marius Robu, Gheorghe Văduva, Nicolae Rotaru, Daniel Ernestina.
Revista publică, de asemenea, traduceri din lirica egipteană și arabă, semnate de Octavian Hârșeu; din limba albaneză, semnate de Marius Dobrescu; traduceri în engleză din lirica eminesciană, datorate lui Adrian George Săhlean (SUA). Un spațiu important al revistei este dedicat prezentării creațiilor lui Alexandru Darida (SUA), Constanța Abălașei-Donosă, Elian Băcilă, Vasile Sarcă, Nicu Dumitrescu, Romulus Dumitru Harda, George Marin. Aprofundate studii de istorie sunt semnate de dr. Ion Constantin, dr. Constantin Corneanu, Laurențiu Ștefan Szemkovics, prof. dr. Mihai Popescu. Fotoreportaje inspirate, efectuate în țară și străinătate, sunt semnate de jurnalistul Dumitru-Tudor Tănăsescu.
Sunt prezentate interesante studii privind istoria Palatului lui Dimitrie Cantemir de la Sankt Petersburg, a Cercului Militar Național din București, activitatea de diplomat a lui Gh. Asachi, editarea primului ziar tipărit în România – „Courier de Moldavie” ș.a.
Prin tematica sa, dar mai ales prin calitatea deosebită a celor ce semnează aici, publicația reprezintă o notabilă prezență în peisajul jurnalismului online, care a fost apreciată prin distincția acordată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Diploma de Excelență pentru profesionalism și performanță în mass-media.
Conținutul interesant, variat și în mare măsură inedit, reprezintă o contribuție intelectuală de prestigiu, care conferă presei online un loc bine definit în ziaristica românească și perspective promițătoare.
Tanța Tănăsescu
(preluat de pe site-ul UZPR)